Oameni & Fapte – 7 februarie

– Este cea de-a 38-a zi a lui 2017. Au mai rămas 327 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:37 şi va apune la ora 17:35.

– Astăzi este „Ziua Siguranţei pe Internet” („Safer Internet Day”), care are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiei on-line şi a telefoanelor mobile, îndeosebi de către copii şi adolescenţi, precum şi conştientizarea şi educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet. Evenimentul se desfăşoară anual, din 2004, în februarie, sub egida reţelei europene „INSAFE” – European Safer Internet Network în cadrul programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene, a ajuns la ediţia a XIV-a. Tema din acest an este: „Fii schimbarea: Uniţi pentru un internet mai bun” („Be the change: unite for a better internet”).
Este şi Ziua Naţională a Statului Grenada, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1974.

– La data de 7 februarie 1741 a apărut „Marele Hrisov” al domitorului român Constantin Mavrocordat, o constituţie care prevedea adoptarea unor reforme fiscale şi administrative în Ţara Românească. În 1831 a fost promulgată Constituţia Belgiei, considerată cea mai democratică din Europa acelei vremi.

– La Paris avea loc, în 1875, prima audiţie a „Simfoniei spaniole pentru vioară şi orchestră în re minor”, op. 21, de Édouard Lalo. Compozitorul francez de origine spaniolă a dedicat această lucrare violonistului spaniol Pablo de Sarasate, cel care a şi interpretat-o în primă audiţie. În anul 1895 Comitetul de conducere al Asociaţiei ASTRA hotăra elaborarea şi publicarea „Enciclopediei române”, sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al Asociaţiei. Apărută în trei volume, între anii 1898-1904, lucrarea a îndeplinit multă vreme o dublă funcţie, culturală şi politică.

– În 1904 un incendiu de proporții a distrus peste 1500 de clădiri în oraşul american Baltimore, iar în 1929 România ratifica Tratatul pentru renunţarea la război ca instrument al politicii naţionale (Pactul Briand-Kellogg). Tot în 1929 începeau cursurile de limbă germană la Radiodifuziunea Română, predate prin sistemul linguaphon . În 1935 avea loc, la Bucureşti, premiera filmului comic muzical „Bing Bang”, scris, regizat şi interpretat de Nicolae Stroe şi Vasile Vasilache, primul film sonor românesc, realizat cu aparatură construită de inginerul Iulian Gartenberg-Argani.

– În anul 1951 avea loc, la Bucureşti, premiera operetei „N-a fost nuntă mai frumoasă”, de Nicolae Kirculescu, pe un libret de H. Negrin şi H. Nicolaide. Din distribuţie făceau parte Ion Dacian, Bimbo Mărculescu şi alţii. În 1953 s-a autodizolvat Frontul Plugarilor, organizaţie politică a ţărănimii române, creată în ianuarie 1933, la Deva, şi condusă pe toată durata existenţei ei de dr. Petru Groza.

– În 1956: România și Uniunea Myanmar (Birmania) stabileau relaţii diplomatice, iar în 1990 s-a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, cu statut oficial din aprilie 1990. Uniunea a fost fondată la 25 ianuarie 1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945. Pe 7 februarie 1992 Consiliul European semna, la Maastricht (Olanda), Tratatul privind crearea Uniunii Europene, iar în anul 2005 apărea, la Iaşi, primul cotidian creştin din România şi primul cotidian ortodox din lume, „Lumina”. Din 26 noiembrie 2007 s-a difuzat şi în Bucureşti, într-un format îmbunătăţit şi sub titulatura de „Ziarul Lumina”, iar din anul 2008 face parte din categoria cotidienelor naţionale.

– În 7 februarie s-au născut: savantul umanist englez Sir Thomas Morus, unul dintre întemeietorii socialismului utopic şi autor al lucrării „Utopia” (1478); cărturarul și memorialistul român Dinicu Golescu (1777); scriitorul englez Charles Dickens (1812); poeta română Maria Cunțan (1862); psihiatrul austriac Alfred Adler, fondatorul Şcolii de Psihologie Individuală (1870); scriitorul american Sinclair Lewis, laureat al Premiului Nobel (1885); inginerul electrotehnist și fizicianul american de origine suedeză Harry Nyquist (1889); constructorul rus de avioane Oleg Konstantinovici Antonov (1906); Prea Fericitul Părinte Teoctist (Arăpașu), patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915); compozitorul francez de origine română Marius Constant (1925); şansonetista şi actriţa franceză Juliette Gréco (1927); criticul român de artă şi eseistul Dan Hăulică (1932); poetul și traducătorul român Ion Acsan (1932); prozatorul și poetul român Florin Mugur (1934); compozitorul, interpretul, producătorul şi scriitorul german Dieter Bohlen, membru al formaţiei „Modern Talking” (1954); prozatorul român Nicolae Iliescu (1956) şi cântăreața română Delia Matache (1982).

– La 7 februarie au murit: sculptorul italian Bartolomeo Bandinelli (1560); fizicianul şi astronomul englez Stephen Gray (1736); compozitorul român Ion Vidu (1931); fizicianul rus Igor Kurchatov (1960); compozitorul, esteticianul și muzicologul român Dimitrie Cuclin (1978); doctorul şi criminalul nazist Josef Mengele, supranumit „Îngerul Morții” datorită experimentelor inumane din lagărul de concentrare de la Auschwitz (1979); chimistul român Constantin Macarovici (1984) şi inginerul român Andrei Giurgea, unul dintre cei mai mari radioamatori din lume, cunoscut sub indicativul YO3AC (1999).
Septimiu Cioloboc