Oameni & Fapte – 4 mai

Publicat de radiomures, 4 mai 2017, 06:00

– Este cea de-a 124-a zi a lui 2017. Au rămas 241 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:03 şi va apune la ora 20:35.

– Azi în România este „Ziua Naţională a Inimii”, sărbătorită anual din 1997, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale.

– La 4 mai 1555 a apărut cea dintâi ediție a „Profețiilor” lui Nostradamus, cu primele 353 de versete, iar în 1646 s-a publicat, la Iași , „Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe”, primul cod de legi tipărit în limba română şi unul dintre cele dintâi coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa. La 4 mai 1675, regele Charles al II-lea al Angliei ordona construirea „Observatorului Regal” din Greenwich, iar în anul 1814 împăratul francez Napoleon I Bonaparte era exilat pe Insula Elba şi tot atunci regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei semna Decretul din 4 mai, prin care a reintrodus Inchiziţia şi a întors Spania la absolutism.

– În 1904 a început construcția Canalului Panama, iar inginerul James Royce și Sir Charles Stewart Rolls au pus, în Anglia, bazele companiei britanice „Rolls-Royce”, producătoare de maşini „de excelență”.Tot la 4 mai 1904 s-a înființat echipa germană de fotbal Schalke 04 Gelsenkirchen, iar în 1919, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mare mişcare studenţească din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau Japoniei teritorii chineze.

– La 4 mai 1927 s-a înfiinţat Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, astăzi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, iar în 1931 s-a constituit, la Bucureşti, Partidul Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale. În 1932, gangsterul american Al Capone era transferat la închisoarea federală din Atlanta (Georgia) ca să-și ispășească cei 11 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

– La 4 mai 1949 s-a semnat acordul americano-sovietic (Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului şi tot atunci avionul în care se afla echipa italiană de fotbal AC Torino, care se întorcea de la Lisabona, s-a lovit de zidurile Bisericii din Superga, de lângă Torino, omorând toţi cei 31 de pasageri. AC Torino era considerată atunci cea mai bună echipă din Italia.

– Pe 4 mai 1959 avea loc, la Los Angeles, prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, prezentată de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări a SUA pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia (desfăşurată, de obicei, anual în luna februarie) este echivalentul Premiilor Oscar pentru industria filmului. În 1965, s-a constituit Teatrul pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti, iar pe 4 mai 1979 omul politic conservator Margareth Thatcher câştiga alegerile în Marea Britanie, devenind prima femeie prim-ministru din istoria Regatului Unit.

– În ziua de 4 mai 1997 Papa Ioan-Paul al II-lea îl beatifica pe spaniolul Cefelino Giménez Malla, cunoscut sub numele de „El Pelé”, primul țigan martir din istoria Bisericii Romano Catolice, iar în anul 2002 NASA a lansat satelitul de cercetare „Aqua” (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre.

– În 4 mai 2003 s-a dezvelit, la Târgu-Mureș, primul monument din România dedicat victimelor Holocaustului. Operă a sculptorului Izsák Márton, monumentul a fost realizat în anul 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care circa 6.000 proveneau din Târgu-Mureş.

– În 4 mai s-au născut: constructorul italian de instrumente muzicale Bartolomeo Cristofori, inventatorul pianului (1655); matematicianul, fizicianul, politicianul și navigatorul francez Jean-Charles de Borda (1733); pictorul francez François Gérard (1770); filosoful, psihologul și pedagogul german Johann Friedrich Herbart (1776); exploratorul englez John Hanning Speke, cel care a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1827); omul politic şi publicistul român Theodor Rosetti, premier al României (1837); scriitorul și folcloristul român Theodor Speranția (1856); industriașul și sportivul german Fritz von Opel, fondatorul companiei de automobile „Opel” (1899); inginerul american Frank Conrad, specialist în radiotelefonie (1899); compozitorul și dirijorul român Mircea Basarab (1921); scriitorul român Vlad Mușatescu (1922); preşedintele egiptean Muhammad Hosni Mubarak (1928); actrița britanică Audrey Hepburn (1929); scriitorul israelian Amos Oz (1939); folcloristul și scriitorul român Grigore Constantin Bostan (1940); politicianul român de etnie maghiară Kelemen Attila (1948); fotbalistul, antrenorul şi politicianul român Anghel Iordănescu (1950); compozitorul, pianistul și interpretul român de jazz Mircea Tiberian (1955); solista română de muzică ușoară Mihaela Runceanu (1955); sculptorul şi profesorul român Darie Dup, doctor în Arte Vizuale (1959); scriitorul român Vitalie Ciobanu (1964) şi motociclistul profesionist spaniol Jorge Lorenzo, considerat cel mai bun pilot la categoria 250 centimetri cubi (1987).

– La 4 mai au murit: omul politic liberal Ion C. Brătianu, ministru şi premier al României (1891); chimistul român Alfons Oscar Saligny, frate cu inginerul Anghel Saligny (1903); pacifistul german Carl von Ossietzky, câştigător al Premiului Nobel (1938); compozitorul, violonistul, pianistul și dirijorul român George Enescu (1955); chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel (1972); compozitorul român Nicolae Oancea (1974); poetul şi traducătorul român Dragoş Vrânceanu (1977);
preşedintele iugoslav Iosip Broz Tito (1980); medicul și fiziologul român Vasile Rășcanu (1980); actorul, regizorul, producătorul de televiziune şi autorul american Dom DeLuise (2009); muzicianul american Adam Yauch, membru fondatorul grupului de hip-hop „Beastie Boys” (2012); biochimistul și medicul belgian Christian René de Duve, câştigător al Nobel-ului (2013) şi jucătoarea britanică de tenis de câmp de origine ucraineană Elena Baltacha (2014).

Septimiu Cioloboc