Oameni & Fapte – 11 august

Publicat de radiomures, 11 august 2017, 07:00

– Este cea de-a 223-a zi a lui 2017. Au rămas 142 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:15 şi va apune la ora 20:38.

– Azi e Ziua Naţională a Republicii Ciad, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1960, faţă de Franţa.

– La 11 august 3114 î. Hr. începea calendarul lung mesoamerican, calendar nerepetitiv, folosit de mai multe culturi pre-columbiene mesoamericane, în special de către maiaşi. Din acest motiv, uneori este cunoscut sub numele de calendarul maiaș de lungă durată. Calendarul a început cu 3.000 de ani înainte ca civilizația Maya să existe, iar mitologia maiaşă consideră acea zi ca dată mitologică a creației. În anul 106 d. Hr. o diplomă militară romană (descoperită la Porolissum, astăzi Moigrad, judeţul Sălaj) atesta încheierea celui de-Al Doilea Război Dacic şi constituirea provinciei romane Dacia.

– În 11 august 1690 a avut loc victoria coaliției otomano-tătaro-muntene, condusă de Constantin Brâncoveanu, în Bătălia de la Zărnești, împotriva armatelor imperiale habsburgice comandate de generalul Donat Heissler. Coaliția îl va impune pe Thököly Imre ca principe al Transilvaniei. În 1914 Franța declara război Austro-Ungariei, în cadrul Primului Război Mondial, iar pe 11 august 1919 a fost adoptată Constituția Republicii de la Weimar, guvernare a Germaniei care a durat până în 1933.

– La data de 11 august 1934 au fost închişi la Alcatraz primii prizonieri federali, adică 53 de deținuți din Atlanta, capitala statului american Georgia, iar în 1966 muzicianul englez John Lennon a ținut o conferință de presă la Chicago, scuzându-se pentru „Jesus affair”. Este vorba de interviul apărut pe 4 martie acelaşi an, în publicaţia britanică „London Evening Standard”, în care liderul formaţiei „The Beatles” spunea că „acum suntem mai populari decât Iisus”, afirmație ce a creat controverse în America.

– În 1978 s-a dat în folosinţă linia de telecabină Buşteni – Cabana Babele, pe un traseu de 4.350 de metri (cel mai lung din ţară şi al treilea din Europa) şi o diferenţă de nivel de 1.237 de metri, iar la 11 august 1984 președintele american Ronald Reagan glumea la microfonul unui post public de radio, în timpul campaniei electorale pentru realegerea sa, afirmând că a ordonat bombardarea în cinci minute a Uniunii Sovietice, glumă care a produs iritare în ţara rivală.

– Pe 11 august 1990 România hotăra să respecte embargoul total impus de Consiliul de Securitate al ONU împotriva Irakului, ca urmare a invaziei acestuia în Kuweit. Embargoul va afecta grav interesele economice ale ţării noastre, provocând pagube de miliarde de dolari şi blocarea creanţelor României asupra Irakului. În anul 1999 a avut loc ultima Eclipsă totală de Soare din secolul al XX-lea. Bucureştiul, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la ora locală 14:07. În fine, la 11 august 2004 au fost demolate (printr-o explozie) cele două turnuri de oţel ale antenei cehe „RKS Liblice 1”, ridicate lângă Praga, la înălţimea de 150 de metri. Instalația era folosită pentru transmisia comercială a undelor radio lungi în Cehia.

– În 11 august s-au născut, între alţii: chimistul și matematicianul norvegian Cato Maximilian Guldberg (1836); medicul olandez Christiaan Eijkman, laureat Nobel (1858); filosoful român Ștefan Lupașcu (1900); biochimistul american Erwin Chargaff (1905); jurnalistul şi scriitorul afro-american Alex Haley, autorul romanului „Rădăcini” (1921); actorul american de comedie Mike Douglas (1925); chimistul britanic Aaron Klug, laureat al Premiului Nobel (1926); scriitorul român Modest Morariu (1929); dramaturgul, poetul și prozatorul român Teodor Mazilu (1930); dramaturgul francez de origine spaniolă Fernando Arrabal (1932); fizicianul, scriitorul și politicianul român Ioan Mânzatu (1932); generalul și preşedintele pakistanez Pervez Musharraf (1943); interpreta română de folclor Veta Biriș (1949) şi actorul australian Chris Hemsworth (1983).

– La 11 august au murit: Sfânta Clara din Assisi (Italia), cea care a întemeiat ordinul Clariselor (1253); Iancu de Hunedoara, ban al Severinului, voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei (1456); savantul german Nicolaus Cusanus (1464) pictorul flamand Hans Memling (1494); călugărul german dominican Johann Tetzel, adversar al lui Martin Luther (1519); sasul transilvănean Martin Siebenbürger, primar al Vienei (1522); compozitorul suedez Olof Åhlström (1835); naturalistul mistic german Lorenz Oken (1851); fiziologul englez Marshall Hall, cel dintâi care a studiat reflexele (1857); astronomul italian Macedonio Melloni (1854); pictorul american Jackson Pollock (1956); poetul și matematicianul român Ion Barbu, alias Dan Barbilian (1961); biochimistul englez Ernst Boris Chain, laureat Nobel (1979); actorul american Tom Drake (1982); poetul român Virgil Mazilescu (1984); scriitorul, pictorul și omul de cultură ceh Jiří Kolář (2002) şi actorul american Robin Williams (2014).

Septimiu Cioloboc