Oameni & Fapte – 5 februarie
Publicat de radiomures, 5 februarie 2018, 08:00
– Este cea de-a 36-a zi a lui 2018. Au mai rămas 329 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:41 şi va apune la ora 17:31.
– Astăzi este „Ziua Internaţională (a iubitorilor) de Nutella”, idee care i-a venit Sarei Rosso, o bloggeriţă americană care locuia în Italia şi care și-a promovat ideea pe site-uri de socializare. În 2008, împreună cu scriitoarea Michelle Fabio, a dat viață acestei idei. Comercializat de compania italiană Ferrero, brandul Nutella a fost creat pentru a resuscita un produs mai vechi și extrem de popular din Piemont, numit „Supercrema”, creat cu circa 30 de ani în urmă. În 1964, primul borcan de „Supercrema”, rebotezat „Nutella”, ieșea pe poarta fabricii Ferrero din Alba, succesul fiind aproape instantaneu. Produsul a rămas atât de popular până astăzi încât, la 5 februarie a fiecărui an, lumea întreagă sărbătorește „Ziua Internațională Nutella”.
– La 5 februarie 62 d.Hr. orașul Pompeii era lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția vulcanului Vezuviu, iar în 1535 Parlamentul din Paris făcea publică prima lege din lume referitoare la săraci. În anul 1713, de ziua prăznuirii Sfintei Agata, mitropolitul Ţării Româneşti, Antim Ivireanul, s-a hotărât să clădească Mănăstirea Tuturor Sfinţilor – ştiută astăzi ca Mănăstirea Antim din Bucureşti -, iar în 1852 s-a deschis publicului Muzeul Ermitaj din oraşul rus Sankt Petersburg, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume.
– În anul 1861 s-a înfiinţat, la Sighet, Asociaţia Naţională pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, iar la 5 februarie 1867 s-a încheiat pactul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania rămânea încorporată Ungariei, anulându-i-se autonomia. În 1885 regele Leopold al II-lea al Belgiei a înființat, în centrul Africii, Statul Independent Congo, pe care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală, iar în 1916 avea loc, la Zürich (în Elveţia) inaugurarea „Cabaret Voltaire” şi naşterea mişcării Dada.
– În anul 1919 Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks şi D.W. Griffith au înfiinţat compania „United Artists” („UA”), care cuprindea unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice americane ale secolului XX, iar la 5 februarie 1950 s-a inaugurat Teatrul de Păpuşi „Puck” din Cluj, ocazie cu care a avut loc premiera la secţia română a unor fragmente din piesa rusească „Banul şi Părăluţa”, de Nina Ghernet, iar la secţia maghiară scenetele „Morcovul”, după povestirea lui L.N. Tolstoi şi „Cozonacul”.
– În 1979 a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Nea Mărin miliardar”, cu Amza Pellea în rolul principal, în regia lui Sergiu Nicolaescu, iar în 1990 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român. În 2000 forțele ruse au masacrat cel puțin 60 de civili într-o suburbie a capitalei Ceceniei, Groznîi, iar pe 5 februarie 2004 România devenea membră de facto a blocului militar NATO, toate cele 19 state membre ale Alianţei ratificând protocolul de aderare. În anul 2015 tabloul „Nafea Faa Ipoipo?” („Când te vei căsători?”), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892, care înfăţişează două tinere din Tahiti îmbrăcate în rochii tradiţionale, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.
– La 5 februarie s-au născut: muzicianul şi scriitorul florentin Giovanni Bardi (1534); medicul veterinar şi afaceristul scoţian John Boyd Dunlop, cel care a inventat prima anvelopă pneumatică (1840); americanul de origine britanică Sir Hiram Stevens Maxim, inventatorul primei arme de foc automate portabile, care-i poartă numele (1840); fizicianul şi meteorologul român Ştefan Hepites, organizatorul reţelei meteorologice din România (1851); anatomistul şi antropologul britanic Sir Arthur Keith (1866); inginerul şi constructorul francez de automobile André Citroën (1878); muzicologul român Emil Ciomac (1890); filosoful român Nicolae Bagdasar (1896); compozitorul şi interpretul român de romanţe J. N. Manzatti (1905); actorul american de film John Carradine (1906); preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei (1908); compozitorul, pedagogul şi dirijorul român Alfred Mendelsohn (1910); tenorul suedez Jussi Björling (1911); fiziologul şi biofizicianul englez Sir Alan Lloyd Hodgkin, laureat Nobel (1914); fizicianul american Robert Hofstadter, câştigător al Premiului Nobel (1915); actorul american de comedie Red Buttons (1919); traducătoarea şi profesoara universitară română Irina Eliade (1920); dirijorul englez Sir John Michael Pritchard (1921); traducătorul şi dramaturgul român Teodor Boşca (1922); omul american de presă Arthur Ochs Sulzberger, fost editor al ziarului „New York Times” (1926); actorul român Matei Gheorghiu (1926); publicistul, criticul literar, eseistul, poetul şi traducătorul aromân Hristu Cândroveanu (1928); pictorul, sculptorul şi arhitectul elveţian H.[ans] R.[uedi] Giger (1940); actrița britanică Charlotte Rampling (1945); baritonul român Eduard Tumagian (1944); poetul, eseistul, traducătorul şi avocatul român Alexandru Pintescu (1947); inginerul român Dan Tufiş, specialist în inteligenţa artificială (1954); cantautorul român Mircea Romcescu (1957); actorul român Mihai Bisericanu (1962); fotbalistul, antrenorul şi omul de afaceri român Gheorghe Hagi (1965); cântăreţul american Bobby Brown, soțul regretatei Whitney Houston (1969); fotbalistul argentinian Carlos Tevez (1984); fotbalistul portugez Cristiano Ronaldo (1985) şi fotbalistul brazilian Neymar (1992).
– În 5 februarie au murit: poetul şi prozatorul român Alecu Russo, ideolog al generației paşoptiste (1859); eseistul, istoricul şi filosoful englez Thomas Carlyle (1881); compozitorul şi pedagogul francez André Gédalge (1926); medicul român Anibal Teohari, fondatorul Societăţii de Hidrologie Medicală şi Climatologie (1933); romanciera şi psihanalista germană de origine rusă Lou Andreas-Salomé (1937); matematicianul român Gheorghe Țițeica, unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine (1939); scriitorul german Hans Fallada (1947); esteticianul român, criticul şi istoricul literar Scarlat Struţeanu, ginerele scriitorului Ioan Slavici (1947); chimistul român Negoiţă Dănăilă (1953); omul politic român Iuliu Maniu, preşedinte al Partidului Național Țărănesc şi premier al României în mai multe rânduri (1953); compozitorul francez Jacques Ibert (1962); inginerul român Ion [Iancu] Constantinescu, autorul aparatului teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (1963); omul politic ţărănist român Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc şi fost ministru în mai multe rânduri (1963); violoncelistul şi pedagogul român Dimitrie G. Dinicu (1964); pictorul, graficianul, muralistul şi profesorul român Catul Bogdan (1978); scriitorul român Grigore Băjenaru (1986); compozitorul şi interpretul român de romanţe J. N. Manzatti (1986); scriitorul şi legionarul român Ioan Ianolide (1986); entomologul român Mihail Andrei Ionescu (1988); scenaristul, regizorul şi producătorul american de film Joseph Leó Mankiewicz (1993); criticul, istoricul literar, scriitorul, prozatorul şi ziaristul român Marin Bucur (1994); graficianul român Pompiliu Dumitrescu (1998); economistul american de origine rusă Wassily Leontief, laureat al Premiului Nobel (1999); artistul american John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse (2004); poetul, eseistul şi bibliologul român Dumitru Bălăeţ (2009); actriţa americană Peggy Rea, vedeta serialului TV „The Dukes of Hazzard” (2011); fizicianul american Val Logsdon Fitch, laureat al Premiului Nobel (2015) şi compozitorul american de muzică de film Ray Colcord (2016).
Septimiu Cioloboc
