Oameni & Fapte – 22 Martie

Publicat de radiomures, 22 martie 2018, 06:00

– Este cea de-a 81-a zi a lui 2018. Au mai rămas 284 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:21 şi va apune la ora 18:37.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Apei”, marcată din 1993, iar în Albania este „Ziua Bektashinj”, sărbătoare naţională musulmană aprobată de parlamentul albanez în februarie 1996.

– Pe 22 martie 1312, la cererea regelui francez Filip al IV-lea cel Frumos, Papa Clement al V-lea a desființat „Ordinul Templierilor”, organizaţie ale cărei bunuri au trecut în stăpânirea amintitului monarh. În anul 1848 s-a declanşat Revolta de la Veneţia, soldată cu proclamarea Republicii Veneţia di San Marco, iar în 1884 a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei lui Vasile Alecsandri, „Fântâna Blanduziei”, având pe afiş nume mari ale scenei româneşti: Constantin Nottara şi Aristizza Romanescu.

– În anul 1895 fraţii francezi Louis şi Auguste Lumière făceau, pentru prima oară în lume, demonstraţia cu invenţia lor: filmul cinematografic, prezentat într-un cadru privat, în faţa rudelor şi a prietenilor. Pelicula, din celuloid, a durat aproape un minut, dar a uimit asistenţa, care nu mai văzuse niciodată scene reale în mişcare, proiectate pe un perete. Reprezentaţia publică a avut loc pe 28 decembrie 1895, la „Grand Café” din Paris, unde 33 de spectatori au dat câte un franc pentru cele dintâi bilete de intrare la un cinematograf. Filmul s-a numit „Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon”.

– La 22 martie 1912 s-au aprobat Legea şi statutele pentru recunoaşterea ca persoană morală a „Societăţii Scriitorilor Români”, iar în 1926 a luat fiinţă Federaţia Română de Box şi s-a desfăşurat şi cel dintâi campionat naţional. În 22 martie 1943 a avut loc, la Cinematograful ARO din Bucureşti (astăzi „Patria”), premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizare a comediei cu acelaşi nume de I. L. Caragiale, în regia lui Jean Georgescu, avându-i în distribuţie pe actorii Radu Beligan şi Alexandru Giugaru.

– În 1945 s-a format Liga Arabă, cu sediul la Cairo (Egipt), organizaţie zonală a statelor arabe cu rol strict politic şi nu de integrare regională, iar în 1963 formaţia britanică de rock „The Beatles” şi-a lansat, în Marea Britanie, primul ei album: „Please, Please Me”. În 22 martie 1995 cosmonautul rus Valeri Polyakov a revenit pe Pământ, după ce a stabilit un record în Cosmos (438 de zile), la bordul misiunii spaţiale „Soyuz TM-20”.

– La 22 martie s-au născut: scriitorul italian Antonio Francesco Grazzini (1503); pictorul flamand Antony Van Dyck (1599); compozitorul şi organistul român Daniel Croner (1656); scriitorul englez Edward Moore (1712); Wilhelm I, kaizer al Germaniei (1797); violonistul şi pedagogul ceh Otakar Ševčik (1852); esteticianul, teoreticianul şi criticul literar român Mihail Dragomirescu (1868); fizicanul american Robert Andrews Millikan, laureat al Premiului Nobel (1868); horticultorul român de etnie maghiară Palocsay Rudolf, supranumit „Miciurin al Clujului” (1900); poetul, eseistul, compozitorul şi pianistul român Virgil Gheorghiu (1903); prozatorul şi traducătorul român Ovid-Aron Densuşianu, fiul lui Ovid Densuşianu (1904); prozatorul şi diplomatul român Romulus Dianu (1905); poetul, prozatorul, pianistul, muzicologul şi compozitorul român Virgil Gheorghiu (1905); medicul parazitolog român Gheorghe O. Lupaşcu (1908); fizicianul israelian Nathan Rosen (1909); scriitoarea canadiană de limbă franceză Gabrielle Roy (1909); actorul american Karl Malden (1912); dramaturgul, traducătorul şi poetul ceh Ludvík Kundera (1920); actorul italian Nino Manfredi (1921); scriitoarea română Cornelia Pillat, istoric de artă şi istoric literar (1921); medicul român Ion R. Baciu, specialist în fiziologia moleculară integrativă (1921); mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei” (1923); jurnalistul american Al Neuharth, fondatorul ziarului „USA Today” (1924); artista decoratoare română Sanda Şărămăt (1927); pictoriţa şi scenografa română Zizi Frenţiu, soţia pictorului Sever Frenţiu (1931); fizicanul american Burton Richter, laureat Nobel (1931); jurnalista italiană de modă Anna Piaggi (1931); etnomuzicologul şi compozitorul român de muzică de scenă Iosif Herţea (1936); fotbalistul și antrenorul român de etnie maghiară Emerich Jenei, campion european cu Steaua Bucureşti, ca tehnician (1937); poetul român George Filip (1939); fotbalistul român Mihai Ivăncescu (1942); interpretul afro-american de muzică soul, R&B şi pop George Benson (1943); compozitorul, producătorul, scenaristul şi actorul britanic Sir Andrew Lloyd Webber, autor de music-hall-uri celebre (1948); istoricul şi disidentul român Mihnea Berindei (1948); regizoarea şi actrița franceză de film Fanny Ardant (1949); chitaristul şi compozitorul bosniac Goran Bregovič (1950); actrița română Tora Vasilescu (1951); poetul, prozatorul şi publicistul român Gabriel Chifu, matematician de formaţie (1954); actorul american Francesco [Daniele] Quinn, unul dintre fiii actorului Anthony Quinn (1963); scriitorul german Jan van Helsing (1967); chitaristul norvegian Øystein Aarseth, cunoscut ca „Euronymous”, fondator al formației norvegiene de muzică black metal „Mayhem” (1968); fotbalistul şi antrenorul român Mirel Rădoi (1981) şi fotbalistul român Ovidiu Petre (1982).

– În 22 martie au murit: pictorul şi graficianul italian Agostino Carracci (1602); compozitorul şi dirijorul francez de origine italiană Jean-Baptiste Lully (1687); fizicianul englez John Canton (1772); poetul, dramaturgul, prozatorul, filosoful şi savantul german Johann Wolfgang von Goethe (1832); avocatul şi scriitorul britanic Thomas Hughes (1896); pictorul grec Theophilos Hatzimihail (1934); generalul şi cartograful român Scarlat Panaitescu (1938); dirijorul olandez Willem Mengelberg (1951); sculptorul român Constantin Baraschi (1966); poetul, romancierul şi eseistul român Eugen Relgis (1987); actorul român Dorin Varga (1994); baritonul român Mihail Arnăutu (1995); criticul literar român Valeriu Cristea (1999); americanul William Hanna, co-preşedinte şi co-fondator al studiourilor „Hanna Barbera” (2001); mezzosoprana română Suzana Coman Bosica (2002); arhitectul japonez Kenzō Tange, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai secolului XX (2005); muzicianul cubanez Pío Leiva, membru al grupului „Buena Vista Social Club” (2006); jurnalistul şi corespondentul român de război Mile Cărpenişan (2010); medicul și farmacologul scoțian James W. Black, laureat Nobel (2010); diplomatul român Dumitru Ciauşu (2011); pictorul român Ion Murariu (2012); pictoriţa şi scenografa română Zizi Frenţiu, soţia pictorului Sever Frenţiu (2013); actorul român Traian Buzoianu (2014) şi scriitorul ceh Alexandr Kliment, disident semnatar al Cartei 77, manifest al drepturilor omului în Cehoslovacia comunistă (2017).

Septimiu Cioloboc