Oameni & Fapte – 3 aprilie

Publicat de Corina Muntean, 3 aprilie 2019, 06:00

– Este cea de-a 93-a zi a lui 2019. Au mai rămas 272 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:58 şi va apune la ora 19:53.

– Astăzi este „Ziua Jandarmeriei Române”, deoarece la data de 3 aprilie 1850 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a promulgat „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.

– La 3 aprilie 1844 viitorul domnitor al Principatelor Române, colonelul Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, iar în 1918 a luat fiinţă, la Iaşi, Liga Poporului, formaţiune politică constituită în jurul personalităţii generalului Alexandru Averescu. În anul 1920 formaţiunea s-a transformat în Partidul Poporului, devenind primul partid cu reprezentare naţională din România întregită.

– În 3 aprilie 1922 Iosif Visarionovici Stalin a fost ales secretar general al PCUS, devenind lider al Uniunii Sovietice, iar în 1933 o expediție britanică, în frunte cu marchizul de Clydesdale și finanțată de Lady Lucy Houston, o milionară, fostă dansatoare de cabaret, a efectuat primul zbor peste Everest, cel mai înalt vârf din Munţii Himalaya şi din lume (8.848 de metri).

– În 3 aprilie 1948 începea aplicarea „Planului Marshall” de a ajuta ţările din Europa Occidentală, după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Iniţiat de guvernul american şi semnat de preşedintele Harry Truman, planul (rămas în vigoare până în iunie 1951) consta în alocarea sumei de 5 miliarde de dolari pentru 16 țări.

– În 1966 stația spaţială „Luna 10” devenea primul satelit artificial al Lunii. „Luna 10” (din seria E-6S) aparţinând programului Luna, a fost o misiune spaţială robotică, numită şi „Lunik 10”. Naveta spaţială sovietică a fost lansată către Lună de pe o platformă orbitală a Terrei în 31 martie 1966. „Luna 10” a fost şi primul satelit artificial al Lunii. Naveta a intrat pe orbita lunară la data de 3 aprilie 1966 şi a completat prima sa orbită lunară trei ore mai târziu, în ziua de 4 aprilie (timpul Moscovei).

– În anul 1967 România şi Canada au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, iar în 1975 celebrul şahist american Bobby Fischer a refuzat să joace contra sovieticului Anatoly Karpov, pierzând astfel titlul de campion mondial.

– În 3 aprilie s-au născut: compozitorul italian Alessandro Stradella (1639);
scriitorul, eseistul, biograful, istoricul şi diplomatul american Washington Irving (1783); omul politic român Ioan Axente Sever, revoluţionar paşoptist (1821); chimistul român Alfons Oscar Saligny, fratele lui Anghel Saligny (1853); arhitectul, designerul şi pictorul belgian Henry Van de Velde (1863); principele român George Valentin Bibescu, unul dintre cei mai buni piloţi români şi fondatorul aeroportului Băneasa din Bucureşti (1880); filosoful austriac Otto Weininger (1880); compozitorul şi violonistul român Grigoraș Dinicu (1889); prozatorul român Damian Stănoiu (1893); omul politic sovietic Nikita Hrușciov, prim-secretar al Comitetului Central al PCUS şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1894); compozitorul italian Mario Castelnuovo-Tedesco (1895); dramaturgul belgian de limbă franceză Michel de Ghelderode (1898); poetul, teatrologul, istoricul literar şi traducătorul român Florin Tornea (1914); actrița de film și cântăreața americană Doris Day (1922); regizorul, scenaristul şi criticul italian de film Carlo Lizzani (1922); actorul şi regizorul american de film Marlon Brando Jr. (1924); pianistul român de etnie evreiască Mîndru Katz (1925); cântărețul român Luigi Ionescu (1927); muncitorul român Vasile Paraschiv, disident anticomunist (1928); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american de country Don Gibson, supranumit „poetul trist” (1928); cancelarul german Helmut Kohl (1930); jurnalistul, scriitorul şi diplomatul român Neagu Udroiu (1940); actorul germano-american Eric Braeden (1941); cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Roya (1942); prozatorul, poetul, ziaristul, istoricul şi criticul literar român Florentin Popescu (1945); actorul de film şi cântăreţul spaniol Miguel Bosé (1956); actorul american de film, scriitorul, producătorul şi comediantul Alec Baldwin (1958); actorul american de film Eddie Murphy (1961); regizorul român de film Cristi Puiu (1967); tenismanul german Tommy Haas (1978); cântăreața engleză Leona Lewis (1985) şi actrița americană Amanda Bynes (1986).

– La 3 aprilie au murit: comandantul otoman de oşti Sinan Pașa (1596); pictorul spaniol Bartolome Esteban Murillo (1682); poetul romantic polonez Juliusz Słowacki, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze (1849); compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (1850); compozitorul şi pianistul german Johannes Brahms (1897); folcloristul român Ion Pop-Reteganul (1905); pictorul român Octav Băncilă (1944); preotul român Irineu Mihălcescu, mitropolit al Moldovei (1948); compozitorul german naturalizat american Kurt Weil (1950); Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1953); compozitorul şi pedagogul grec Manolis Kalomiris (1962); soprana română Ana Tălmăceanu-Dinescu (1976); medicul român Emil C. Crăciun, specialist în oncologie (1976); biochimistul şi biologul român Eugen Macovschi (1985); cântăreaţa americană de jazz Sarah Vaughan (1990); scriitorul englez Graham Greene (1991); geneticianul francez Jérôme Lejeune, care a decoperit că sindromul Down este provocat de o aberaţie cromozomială (1994); inginerul şi inventatorul român Victor Bunea (1995); cântăreața română de muzică populară Mariana Drăghicescu (1997); matematiciana engleză Mary Cartwright (1998); criticul şi istoricul român de film George Littera (2000); cântărețul american Harry McGilberry, membru al trupei „The Temptations” (2006); scriitoarea şi scenarista de origine evreiască Ruth Prawer Jhabvala, singura persoană din lume recompensată atât cu Premiul Oscar, cât şi cu Premiul Booker (2013); poetul, prozatorul, eseistul şi criticul literar român Andrei Bodiu (2014); radiofonistul şi prozatorul român Paul Grigoriu (2015); fotbalistul şi antrenorul italian Cesare Maldini, tatăl fotbalistului Paolo Maldini (2016); poetul, eseistul, traducătorul, jurnalistul şi diplomatul român Darie Novăceanu (2018) și eseistul, traducătorul și ambasadorul român Șerban Stati (2018).

Septimiu Cioloboc