Oameni & Fapte – 4 aprilie

Publicat de Corina Muntean, 4 aprilie 2019, 06:00

– Este cea de-a 94-a zi a lui 2019. Au rămas 271 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:56 şi va apune la ora 19:54.

– Astăzi este „Ziua Academiei Române”, amintind de anul 1866, când a luat fiinţă Societatea Literară Română, numită ulterior Societatea Academică Română, iar din martie 1879 Academia Română. Tot astăzi este „Ziua Internaţională pentru Conştientizarea Pericolului Reprezentat de Minele Anti-personal şi a Consecinţelor Acestora”, „Ziua Mondială a Animalelor Fără Stăpân” şi Ziua Naţională a Republicii Senegal, ţară africană în care se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1960.

– La 4 aprilie 1459 a fost semnat Tratatul de pace între Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, şi Polonia, act care prevedea, printre altele, încetarea stării de război între Moldova şi Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele ţării şi recunoaşterea suzeranităţii polone de către Ştefan cel Mare. Prin pacea moldo-polonă, domnitorul Moldovei a reîntors oraşul Hotin în componenţa principatului. În anul 1535 Petru Rareş, domnitor al Moldovei, încheia, la Iaşi, o înţelegere cu Ferdinand de Habsburg, rege al Ungariei şi al Boemiei, în vederea unei acţiuni antiotomane comune.

–

Sursa foto: xtypos.gr

Pe 4 aprilie 1581, după încheierea călătoriei în jurul lumii, navigatorul şi corsarul englez Francis Drake a fost înnobilat de regina Elisabeta I a Angliei, devenind cavaler al Coroanei Britanice, iar în anul 1818 Congresul SUA a decretat arborarea unui drapel cu câte o stea pentru fiecare stat american.

– La 4 aprilie 1850 domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, înființa Corpul Jandarmilor, iar în 1905 cutremurul care a zguduit districtul Kangra din India a ucis 370.000 de persoane. În anul 1920 a fost desfiinţat Consiliul Dirigent al Transilvaniei, creat după unirea cu România, atribuţiile acestuia fiind preluate de Guvernul central de la Bucureşti. Tot atunci era prezentat, la Cinematograful Militar din Bucureşti, primul film românesc de desene animate, „Păcală în Lună”, realizat de Aurel Petrescu.

– În 4 aprilie 1939 compozitorul şi cântăreţul american Glenn Miller a lansat celebra melodie „Moonlight Serenade”, în colaborare cu casa de discuri „Bluebird Records”.

– În 1944 a avut loc un masiv bombardament al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştilor, soldat cu mari distrugeri materiale şi cu mii de morţi şi de răniţi. Era doar prima dintre acţiunile aeriene anglo-americane care s-au desfăşurat până la 23 august 1944 şi care au avut ca obiectiv distrugerea instalaţiilor petroliere şi a căilor ferate.

– La 4 aprilie 1945 Ungaria a fost complet eliberată de sub ocupația fascistă de către trupele române și sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1947 s-a înfiinţat Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (OACI), instituţie specializată a ONU, cu sediul la Montreal. În anul 1949 douăsprezece națiuni (SUA, Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda, Italia, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada și Portugalia) semnau, la Washington, Tratatul Nord Atlantic, creând astfel blocul NATO, cea mai puternică şi mai solidă organizaţie politico-militară de apărare colectivă din istorie.

– În 4 aprilie 1968, la un motel din Memphis, statul american Tennessee, a fost asasinat pastorul şi publicistul Martin Luther King, lider al mişcării populaţiei de culoare din SUA pentru recunoaşterea pe cale paşnică a drepturilor civile ale afro-americanilor şi laureat Nobel pentru Pace în 1964. În anul 1969 chirurgul american Denton Clooney a reuşit, la Institutul de Cardiologie Texas din Houston, primul transplant al unei inimi artificiale, care a funcţionat timp de trei zile, până la implantul unei inimi veritabile, iar în 1983 a început prima misiune a navetei spaţiale americane „Challenger”, care a explodat pe 28 ianuarie 1986, la a patra misiune. Accidentul a dus la moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord, catastrofa fiind considerată, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA.

Sursa foto: videoblocks.com

– În 1997 s-a semnat, la Oviedo (în Spania), Convenţia europeană asupra bioeticii, care interzice intervenţiile asupra genomului uman, iar în 2001 România a câştigat la Salonul de invenţii de la Geneva 22 de medalii de aur, 18 de argint şi 22 de bronz, pentru cele 62 de invenţii prezentate, fiind pe primul loc ca număr total de medalii obţinute. În anul 2003 a fost inaugurat Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, iar în anul 2008 Palatul Parlamentului din Bucureşti a fost inclus în „Cartea Recordurilor”, cu trei recorduri mondiale: cea mai mare clădire administrativă cu destinaţie civilă, cea mai masivă clădire din lume şi cea mai scumpă clădire. Cartea a înscris construcţia din Bucureşti pe locul doi în lume după Pentagon, cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000 de metri pătraţi, şi pe locul trei ca volum, cu 2.550.000 de metri cubi, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral, din Florida, şi după piramida lui Quetzalcoatl, din Mexic.

– La 4 aprilie s-au născut: compozitorul italian Niccolò Antonio Zingarelli (1752); lingvistul și exploratorul secui-maghiar Körösi Csoma Sándor, autorul primului dicţionar englez-tibetan şi al primei gramatici a limbii tibetane (1784); scriitoarea germană Bettina von Arnim (1785); astronomul și matematicianul american Benjamin Pierce (1809); neurologul englez John Hughlings Jackson (1835); Contele de Lautréamont, scriitor francez (1846); scriitorul, criticul literar şi teoreticianul francez Remy de Gourmont (1858); istoricul de artă şi eseistul francez Élie Faure (1873); dirijorul francez Pierre Monteux (1875); pictorul francez Maurice de Vlaminck (1876); istoricul şi criticul literar român Ion Breazu (1901); dramaturgul rus Aleksandr Afinoghenov (1904); compozitorul şi violonistul francez Eugène Bozza (1905); chimistul român Coriolan Drăgulescu (1907); pictorul, sculptorul şi poetul român Ioan I. Mirea (1912); scriitoarea şi scenarista franceză Marguerite Duras (1914); arheologul, istoricul şi filologul francez François Chamoux (1915); cântăreţul american de blues Muddy Waters (1915); pictorul, desenatorul şi ilustratorul român de carte George Tomaziu, antifascist convins (1915); teoreticianul şi criticul literar român Vasile Florescu (1915); sociologul şi publicistul român de etnie maghiară Gáll Ernő (1917); poetul român Valeriu Ciobanu (1917); regizorul şi criticul francez de film Ếric Rohmer (1920); compozitorul şi dirijorul român Ludovic Paceag (1922); actorul britanic Peter Vaughan (1923); compozitorul român Richard Bartzer (1926); poeta americană, prozatoarea, autoarea dramatică şi actriţa Maya Angelou (1928); compozitorul și muzicologul român Vasile Donose, tatăl mezzosopranei Ruxandra Donose (1929); compozitorul român Adalbert Winkler (1930); poetul, prozatorul şi istoricul literar român Petru Anghel (1931); regizorul rus de film Andrei Tarkovsky (1932); actorul american Anthony Perkins (1932); compozitorul şi profesorul român Ştefan Zorzor (1932); actorul român Ștefan Tapalagă (1933); scriitorul şi reporterul român Aristide Buhoiu, realizator de emisinuni de radio şi televiziune (1938); muzicianul sud-african Hugh Masekela, o legendă a jazzului mondial şi reprezentant de seamă al luptei anti-apartheid (1939); poetul, dramaturgul, publicistul şi prozatorul român Viorel Savin (1941); baritonul rus Serghei Leiferkus (1946); actriţa americană şi regizoarea de film de scurt-metraj Christine Lahti (1950); sculptorul român Sava Stoianov (1951); interpretul, chitaristul şi compozitorul nord-irlandez de muzică rock Gary Moore (1952); Theophilos al III-lea, Patriarh al Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi al întregii Palestine, al Siriei, Arabiei, dincolo de Fluviul Iordanului, al Canei Galileii şi al Sfântului Sion (1952); actorul român Valentin Popescu (1955); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul finlandez de film Aki Kaurismäki (1957); actorul, producătorul şi scenaristul american de film Robert Downey Jr. (1965); dirijorul rus Vladimir Jurowski (1972) şi actorul australian Heath Ledger, laureat al Premiului Oscar post-mortem (1979).

– În 4 aprilie au murit: matematicianul scoțian John Napier (1617); savantul rus Mihail V. Lomonosov (1765); scriitorul, dramaturgul şi medicul irlandez Oliver Goldsmith (1774); poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (1806); chimistul și fizicianul german Heinrich Gustav Magnus (1870); industriaşul americano-britanic William C. Procter, fondator, împreună cu irlandezul James Gamble, al societăţii „Procter&Gamble” (1884); filosoful neokantian german Hermann Cohen (1918); chimistul și fizicianul englez Sir William Crookes (1919); inginerul german Carl [Karl] Benz, constructorul primului automobil alimentat de un motor cu ardere internă (1929); chimistul german Wilhelm Ostwald, laureat Nobel (1932); istoricul şi numismatul român Nicolae Docan (1933); compozitorul român Grigore Teodosiu (1941); istoricul literar, bibliograful şi publicistul român Gheorghe Adamescu (1942); actorul de revistă şi cântăreţul român Vasile Vasilache (1944); regele Carol al II-lea al României (1953); matematicianul român Simion Stoilow (1961); pastorul şi publicistul american Martin Luther King, militant pentru drepturile negrilor şi laureat Nobel pentru Pace (asasinat în 1968); prozatorul român Eugen Bălan (1968); fizicianul român Gheorghe Atanasiu (1972); teologul ortodox român şi profesorul de istorie bisericească Teodor M. Popescu (1973); compozitorul, aranjorul, dirijorul, orchestratorul și pianistul român Richard Waldemar Oschanitzky, unul dintre primii muzicieni de jazz din România și fiul compozitorului și dirijorului Richard Carol Oschanitzky (1979); actrița americană Gloria Swanson (1983); constructorul rus de avioane Oleg Antonov (1984); compozitorul şi dirijorul român George Derieţeanu (1985); scriitoarea americană de literatură ştiinţifico fantastică Catherine Lucille Moore (1987); romancierul și dramaturgul elvețian de limbă germană Max Frisch (1991); prozatorul, poetul, eseistul, diplomatul, filozoful, jurnalistul şi pedagogul român Vintilă Horia (1992); scriitorul rus Vladimir Solouhin (1997); compozitorul francez de origine română Mihai Mitrea-Celarianu (2003); producătorul francez de film, scenaristul, actorul şi regizorul Claude Miller (2012); jurnalistul, criticul de film și scenaristul american Roger Ebert, laureat al Premiului Pulitzer (2013); creatoarea română de costume de teatru şi film Miruna Boruzescu, soţia actorului şi scenografului Radu Boruzescu (2014); poetul, sociologul, teologul, prozatorul, jurnalistul, istoricul literar şi profesorul român Petru Anghel (2015); medicul şi profesorul român Ioan Puşcaş (2015) şi scriitorul danez Klaus Rifbjerg (2015).

Septimiu Cioloboc