Oameni & Fapte – 14 iunie

Publicat de Corina Muntean, 14 iunie 2019, 06:00 / actualizat: 14 iunie 2019, 9:43

– Este cea de-a 165-a zi a lui 2019. Au rămas 200 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:16.

– Astăzi, în România, este „Ziua Transportului Public Urban”, celebrată din 1996, în fiecare a doua vineri a lunii iunie.

– Este „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”, marcată în cinstea naşterii medicului austriac Karl Landsteiner (14 iunie 1868), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1930 şi cel care a descoperit grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii. În Statele Unite ale Americii este „Ziua Drapelului Național”, zi care marchează adoptarea drapelului american, în anul 1777, de către Al Doilea Congres Continental. Deși nu este o sărbătoare federală oficială, ziua se sărbătorește în multe state prin parade și alte evenimente artistice.

– În 1574 Ioan Vodă cel Viteaz (zis şi Ioan Vodă cel Cumplit), domnitor al Moldovei, a fost înfrânt și apoi ucis de turci la Roşcani (azi în judeţul Iaşi), iar în anul 1800 a avut loc victoria francezilor asupra austriecilor în timpul Războaielor Napoleoniene. Bătălia de la Marengo (un sat în nordul Italiei, la 8 kilometri est de Alessandria), a fost una dintre cele mai mari izbânzi ale lui Napoleon Bonaparte, faptă care i-a obligat pe austrieci să cedeze Franţei nordul Italiei.

– Pe 14 iunie 1848 a avut loc unirea guvernelor de la Islaz şi Bucureşti şi formarea Guvernului Provizoriu al Ţării Româneşti, cabinet revoluţionar care a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional (tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie”), desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea. Tot atunci poetul Vasile Alecsandri a publicat, în revista brașoveană „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, poezia „Hora Ardealului”.

– La 14 iunie 1880 s-au stabilit primele relaţii diplomatice între România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, iar în anul 1900 arhipelagul Hawaii devenea teritoriu american. În 14 iunie 1940 a fost adus la Auschwitz primul transport de prizonieri politici polonezi. Auschwitz (numele german al localităţii poloneze Oświęcim) a fost cel mai mare lagăr de exterminare nazist şi centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume.

– În 1962 s-a înființat Agenția Spațială Vest Europeană, iar în 1967 China a testat prima sa bombă cu hidrogen. La 14 iunie 1985 s-a semnat Tratatul de la Schengen (o mică localitate luxembourgheză), privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene, iar în 1990, urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a „restabili ordinea”. Atunci au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, facultăți şi studenți. Pe 14 iunie 1991, la intrarea în Parcul Libertății din București, a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie 1990.

– În fine, la 14 iunie 2013 s-a inaugurat podul Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (din România) şi Vidin (din Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de Istanbul (din Turcia) şi Salonic (din Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu. Până astăzi, pe porţiunea de 470 de kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română, este în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu („Podul Prieteniei”, inaugurat la 20 iunie 1954).

– În 14 iunie s-au născut: fizicianul francez Charles Augustin Coulomb (1736); scriitoarea americană Harriet Beecher Stowe, autoarea romanului „Coliba unchiului Tom” (1811); poetul, prozatorul, dramaturgul, omul politic şi diplomatul român Vasile Alecsandri (1818); compozitorul şi pianistul rus Nikolai Rubinstein (1835); medicul psihiatru și neuropatologul german Alois Alzheimer (1864); medicul austriac Karl Landsteiner, laureat Nobel (1868); prozatorul român Ion Dragoslav (1875); muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul român Nicodim Ganea (1878); filosoful, scriitorul şi omul politic român Ion Petrovici (1882); dramaturgul, prozatorul şi actorul român G. Ciprian (1883); prozatorul român Ioachim Botez (1884); episcopul român greco-catolic Vasile Aftenie (1899); prozatorul român Alexandru Bădăuţă (1901); poetul francez René Char (1907); pictorul german Harald Meschendörfer (1909); dirijorul german Rudolf Kempe (1910); filozoful finlandez Georg Henrik von Wright (1916); scriitorul nigerian T.M. Aluko (1918); compozitorul, muzicologul și dirijorul român Mihai Brediceanu (1920); scriitorul rus Vladimir Solouhin (1924);
filosoful francez de origine română Serge Moscovici (1925); revoluționarul argentinian Ernesto „Che” Guevara, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (1928); antrenorul român de handbal Eugen Trofin (1931); actorul român Cornel Coman (1936); scriitorul britanic Peter Mayle (1939);
matematicianul român Viorel Barbu (1941); compozitorul și pianistul român Vasile Vasilache Junior (1941);

regizorul român de film Șerban Creangă (1944); afaceristul american Donald Trump, actualul preşedinte al SUA (1946); istoricul și scriitorul american Harry Turtledove (1949); matematicianul și profesorul român Dan-Virgil Voiculescu (1949); cântăreţul congolez Papa Wemba, supranumit „regele muzicii rumba” (1949); actrița israeliană de comedie Hanna Laslo (1953); cântăreața italiană Gianna Nannini (1956); cântărețul şi compozitorul britanic Boy George (1961); poetul român Radu Florescu (1961); jucătoarea germană de tenis Steffi Graf (1969); pilotul japonez de motociclism viteză Tetsuya Harada (1970); cântăreaţa irlandeză Siobhan Donaghy, fondatoare a grupului muzical britanic „Sugababes” (1984); fotbalistul grec Kostas Manolas (1991) și fotomodelul american Audrey Ritchie (1991).

– La 14 iunie au murit: Ioan Vodă cel Viteaz, domnitor al Moldovei (1574); compozitorul flamand Orlando di Lasso (1594); matematicianul scoțian Colin MacLaurin (1746); poetul italian Giacomo Leopardi (1837); astronomul german Heinrich Louis D’Arrest, cel care a descoperit planeta Neptun (1875); compozitorul, violonistul și dirijorul norvegian Johan Svendsen (1911); sociologul, filosoful şi economistul german Max Weber (1920); pictorița americană Mary Cassatt (1926); scriitorul englez Jerome K. Jerome (1927); pictorul şi gravorul român Nicolae Vermont (1932); inginerul şi inventatorul scoțian John Logie Baird, „părintele” televizorului (1946); pictorul francez Albert Marquet (1947); inginerul silvic român Marin Dracea (1958); poetul italian Salvadore Quasimodo, laureat Nobel (1968); inginerul silvic, zootehnologul şi fitopatologul român Constantin C. Georgescu (1968); clericul ortodox român Nifon Criveanu (1970); pianistul maghiar, naturalizat elveţian Anda Géza (1976); inginerul constructor român Cristea Mateescu (1979); scriitorul argentinian Jorges Luis Borges (1986); medicul psihiatru şi orientalistul român Constantin Daniel (1987); soprana germană Erna Berger (1990); compozitorul american Henry Mancini (1994); compozitorul, chitaristul și cântărețul irlandez de rock Rory Gallagher (1995); prozatoarea română Maria Luiza Cristescu (2002); dirijorul italian Carlo Maria Giulini (2005); omul politic austriac Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU (2007); muzicianul suedez de jazz Esbjörn Svensson (2008); violonistul, dirijorul şi compozitorul român Dumitru Capoianu (2012); jurnalistul, cronicarul literar şi criticul de artă român Ilie Călian (2016); actorul, regizorul și scenaristul rus Stanislav Govorukhin (2018) și interpreta română de muzică populară și de romanțe Natalia Gliga (2018).

Septimiu Cioloboc