Foto: Radio Tg.Mures/Cristina Bulbescu Covoare persane lucrate în casă, la Stânceni
Covoarele persane întotdeauna au fost asociate luxului, bogăției și bunului gust. Din cauza unor considerente de natură practică și financiară, acestea au fost înlocuite încetul cu încetul de alte tipuri de covoare, ușor de întreținut.
La Stânceni, în schimb, tradiția covoarelor persane se respectă și acum la casele mai înstărite.
Ileana Moldovan are acasă patru gherghefe verticale de țesut care au fost făcute de bunicul ei, tocmai pentru a țese covoare persane de diferite dimensiuni. Ea a moștenit tehnica țesutului de la bunica ei iar acum o transmite nepoatei:
Avem ghergheful vertical pentru țesut covoare persiene, care se țese, se pune fir cu fior și se înnoadă separat. Sunt niște noduri speciale pentru ele. Țes și eu și doar pentru familie, pentru că-i multă muncă și timpu-i mai puțin. Un covor mare îmi ia și doi ani de zile. Mare, adică, 2m/2,5m sau 1,5m/2m, în funcție de mărime. Sunt gherghefe de mărimi diferite și cât urzești, atâta iese covorul.
Cel mai dificil este să găsească unde se prelucrează lâna, ne-a mărturisit Ileana Moldovan:
Acum, mai greu găsim unde să prelucrăm lâna că s-au cam desființat și, din nefericire, nu mai sunt. Ultima dată am fost la Brașov cu lână, că o fost și aici în zonă, dar nu mai sunt. Vâltori au mai rămas, cele care dacă se țes țoalele, cergile cum le mai zice, trebuie lucrate, după ce se termină, în apă. Deci, vâltori mai există pe zonă încă dar trevători pentru lână, astea nu mai există.
Covoarele persane au apărut în urmă cu circa 2.500 de ani în Iran sau Persia antică. Acestea au început să fie comercializate pe piața din Europa doar din secolul al XIII-lea. Deoarece erau prea valoroase pentru a fi puse pe podea, covoarele persane au împodobit pereții caselor nobiliare ale europenilor.
Astăzi, în România, prețul unui covor persan țesut manual din lână, pleacă de la 3.000 de lei și poate ajunge la mii de euro.
Cristina Bulbescu
