Oameni & Fapte – 8 mai

Publicat de Corina Muntean, 8 mai 2020, 06:00

– Este cea de-a 129-a zi a lui 2020. Au mai rămas 237 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:57 şi va apune la ora 20:41.

– Azi marcăm „Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Cancerului Ovarian”, „Ziua Internaţională a Talasemiei” (pentru a şti mai multe despre această boală rară a sângelui) şi „Ziua Mondială a Crucii Roşii” (în cinstea zilei de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii, astăzi şi a Semilunii Roşii – elveţianul Henry Dunant, născut în 8 mai 1828). Astăzi şi mâine (8-9 mai) sunt „Zilele comemorării şi reconcilierii în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”. Statele membre şi agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.

– În România se marchează „Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi”, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La 8 mai 2002 a fost publicată, în Monitorul Oficial al României, Legea numărul 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

– La 8 mai 1521, prin Edictul de la Worms promulgat de împăratul german Carol Quintul, învățătura teologului reformat Martin Luther era condamnată ca eretică, iar în 1541 conchistadorul spaniol Hernando de Soto ajungea la râul Mississippi, pe care l-a denumit Río de Espíritu Santo. În 8 mai 1657 Oliver Cromwell, lord-protector al Angliei, a respins coroana oferită de Parlament, iar în 1794 chimistul francez Antoine de Lavoisier, care colecta impozite pentru Ferme Générale, a fost judecat, condamnat și ghilotinat la Paris, fiind acuzat de trădare în timpul dominației revoluționarilor.

– În 8 mai 1852 avea loc, la Iaşi, premiera comediei „Chiriţa în provincie”, piesă de teatru scrisă de Vasile Alecsandri, iar în anul 1877, în săpăturile de la „Templul lui Hera” (din Grecia), a fost descoperită statuia lui „Hermes ținându-l pe micul Dionysos”, lucrare atribuită sculptorului Praxiteles și realizată în jurul anului 340 î.Hr. Trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti a dat la 8 mai 1885 primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix” – scrisă de compozitorul italian Gaetano Donizetti.

– În 1886 farmacistul american John Pemberton din Atlanta (Georgia) vindea, pentru cinci cenţi, o sticlă cu un lichid remediu pentru durerile de cap și oboseală, ce avea să devină celebra băutură răcoritoare „Coca-Cola”. În Martinica anului 1902 nu sticlei de „Coca-Cola” i-a sărit… dopul, ci vulcanului Pelée, care a distrus orașul St. Pierre, omorând peste 30.000 de oameni. În 1921 a început, la București, Congresul Partidului Socialist din România, care hotăra transformarea în Partidul Comunist din România, iar în 1945 s-a semnat, la Moscova, acordul comercial româno-sovietic în baza căruia s-au înfiinţat societăţi mixte româno-sovietice (sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovromurile au fost desfiinţate în 1954.

– La data de 8 mai 1972 s-a inaugurat, la Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (astăzi Muzeul Naţional de Istorie al României), iar în 1984 „Războiul Rece” avea să facă „victime” şi printre sportivi. În acel an URSS anunța că va boicota Olimpiada de Vară de la Los Angeles, ca replică a boicotării Olimpiadei de Vară de la Moscova, din 1980. Avem şi o faptă care a „boicotat” bolşevismul în adâncul său: la 8 mai 1990 Sovietul Suprem al Estoniei adopta legea privind simbolurile de stat, schimbând denumirea ţării, din Republica Sovietică Socialistă Estonia, în Republica Estonă. În 2003 Congresul american ratifica Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să intre în Alianţa Atlanticului de Nord: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia, iar în 2008 torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, dusă de nişte alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing.

– În 8 mai s-au născut: scriitorul francez Alain René Lesage (1668); compozitorul german Carl Stamitz, originar din Boemia (1745); preotul și revoluționarul mexican Miguel Hidalgo y Costilla, unul dintre conducătorii Războiului de Independenţă împotriva dominaţiei spaniole (1753); omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator al „Crucii Roșii” şi laureat Nobel (1828); scriitorul român de limbă germană Adolf Meschendörfer (1877); istoricul, juristul şi diplomatul român Ioan Filitti (1879); fostul preşedinte american Harry S. Truman, care a autorizat utilizarea bombei atomice contra Japoniei (1884); economistul şi filosoful politic austriac Friedrich August von Hayek, laureat Nobel (1899); actorul francez de film Fernandel (1903); regizorul italian de film Roberto Rossellini (1906); cântăreţul român de muzică uşoară Cristian Vasile (1908); scriitorul, regizorul, cineastul şi diplomatul francez Romain Gary (1914); brazilianul João Havelange, fost președinte al FIFA (1916); compozitorul şi dirijorul român George Derieţeanu (1918); scriitorul român Petru Dumitriu (1924); scriitorul român Cicerone Ioniţoiu (1924); cântăreţul român, regizorul de teatru şi televiziune Cezar Grigoriu (1929); poetul, eseistul, traducătorul şi diplomatul român Darie Novăceanu (1937); romancierul american Thomas Pynchon Jr. (1937); diplomatul român de carieră Dumitru Ciauşu (1937); muzicologul, flautistul şi profesorul român de etnie maghiară Ferenc László (1937); desenatorul francez Jean Henri Gaston Giraud, cunoscut sub pseudonimul Moebius, părintele benzilor desenate în Europa (1938); cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (1940); criticul şi istoricul român de artă Constantin Prut (1940); soprana britanică Felicity Lott (1947); biologul american Robert Horvitz, laureat Nobel (1947); poetul român Vasile Dan (1948); scriitorul, teoreticianul literar şi profesorul român Gheorghe Crăciun (1950); fotbalistul şi antrenorul român Victor Piţurcă, fost selecţioner al echipei naţionale a României (1956); fotbalistul şi antrenorul italian Franco Baresi (1960); solista vocală şi actriţa română Anca Ţurcaşiu (1970); actrița americană Karen Gravano (1972); cântărețul, compozitorul, producătorul muzical, manechinul și actorul spaniol Enrique Iglesias, considerat „regele premiilor Billboard ale muzicii latino-americane” – fiul cântăreţului Julio Iglesias (1975) și modelul şi actriţa americană Josie Maran (1978).

– La 8 mai au murit: medicul și naturalistul italian Giovanni Antonio Scopoli (1788); chimistul francez Antoine de Lavoisier (1794); exploratorul francez Jules Dumont d’Urville (1842); filosoful, logicianul şi economistul englez John Stuart Mill (1873); scriitorul francez Gustave Flaubert (1880); pictorul francez Paul Gauguin (1903); scriitorul, publicistul şi pedagogul român Spiridon Popescu (1933); filosoful şi istoricul german Oswald Spengler (1936); matematicianul britanic J. Henry C. Whitehead (1960); organistul român de origine poloneză Victor Bikerich (1964); dramaturgul, prozatorul şi actorul român G. Ciprian (1968); prozatorul şi deţinutul politic român Ion Cârja (1977); pianista şi compozitoarea română Rodica Lucia Suţu (1979); scriitorul american de literatură science fiction Theodore Sturgeon (1985); scriitorul american Robert Heinlein, autor de romane ştiinţifico-fantastice (1988); compozitorul italian Luigi Nono (1990); pianistul austriac naturalizat american Rudolf Serkin (1991); actorul american George Peppard (1994); celebrul toreador spaniol Luis Miguel Dominguin, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (1996); actorul britanic de film Dirk Bogarde (1999); actorul american Ed Gilbert (1999); actorul român Victor Moldovan (2007); arhiepiscopul român greco-catolic George Guţiu (2011); autorul american de literatură pentru copii Maurice Sendak (2012); regizorul, actorul şi scenaristul britanic Bryan Forbes (2013) şi muzicianul, aranjorul şi producătorul muzical suedez Rutger Gunnarsson, basist al trupei „ABBA” (2015).

Septimiu Cioloboc