Oameni & Fapte – 2 decembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 2 decembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 337-a zi a lui 2020. Au mai rămas 29 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:47 şi va apune la ora 16:36.
– Astăzi este „Ziua Internaţională pentru Abolirea Sclaviei”, ce marchează adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 317/8 din data de 2 decembrie 1949, a Convenţiei internaţionale pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării omului de către om. În această zi se militează pentru eradicarea formelor contemporane de sclavie precum traficul de persoane şi organe umane, exploatarea sexuală, munca forţată, exploatarea copiilor prin muncă, recrutarea forţată a copiilor pentru a-i utiliza în conflictele armate, vânzarea de copii, căsătoria forţată, vânzarea femeilor etc.
– Este și Ziua Naţională a Emiratelor Arabe Unite, unde se aniversează proclamarea independenţei faţă de Marea Britanie şi a constituirii statului din 1971. Tot astăzi este Ziua Naţională a Republicii Democrate Populare Laos, ţară în care se aniversează proclamarea republicii din 1975.
– Din anul 514 î.Hr. datează prima atestare documentară a geto-dacilor. Atunci, istoricul grec Herodot îi descria pe geto-daci „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”, singurii care „luaseră hotărârea îndrăzneaţă” de a-l înfrunta pe temutul rege persan Darius I. La 2 decembrie 1701, printr-un edict imperial, românilor din Transilvania li s-a lăsat libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii „recepte” (catolică, luterană, calvină şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă, iar în 1804, la Catedrala Nôtre Dame din Paris, Napoleon Bonaparte a fost încoronat împărat al Franţei, în prezenţa Papei Pius al VII-lea.
– La 2 decembrie 1805 a avut loc Bătălia de la Austerlitz, în care armata lui Napoleon Bonaparte a învins o armată ruso-austriacă, aflată sub comanda ţarului Alexandru I și desfăşurată în estul Cehiei de astăzi, lângă actualul oraş Brno. Victoria de la Austerlitz a forţat Austria să semneze Tratatul de la Pressburg cu Franţa şi la retragerea ruşilor în teritoriul lor.
– În ziua de 2 decembrie 1823, în mesajul anual către Congres, preşedintele american James Monroe a lansat programul de politică externă a ţării („Doctrina Monroe”), care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa.
– La 2 decembrie 1845 s-a înfiinţat, la Paris, „Societatea studenţilor români”, în frunte cu Ion Ghica, preşedinte. Fapta a stat şi la baza înfiinţării Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), în ianuarie 2009, organizaţie care întruneşte astăzi peste 4.000 de tineri români din întreaga lume.
– În 1848 a urcat pe tron Franz Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei şi rege al Ungariei, iar la 2 decembrie 1849 s-a constituit, la Paris, Asociaţia Română pentru Conducerea Emigraţiei, care milita pentru împlinirea idealurilor Revoluţiei de la 1848. În fruntea ei era un comitet format din: Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti şi Dumitru C. Brătianu.
– Pe 2 decembrie 1864 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal, alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (1851), iar în 1896 s-a inaugurat clădirea Teatrului Naţional din Iaşi. La 2 decembrie 1901 a apărut, la Bucureşti, până la data de 27 iunie 1910, revista literară săptămânală „Sămănătorul”, condusă de George Coşbuc şi Alexandru Vlahuţă.
– În anul 1927 a avut loc, la Bucureşti, Adunarea Generală de constituire a Asociaţiei Presei Sportive din România, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară. Cu acest prilej s-a votat şi statutul asociaţiei, din care reţinem că aceasta avea ca scop: „Ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştilor sportivi, strângerea relaţiilor colegiale şi de solidaritate profesională între membrii ei, creşterea prestigiului corporaţiei”, precum şi răspândirea prin toate mijloacele a educaţiei fizice şi sportului în România, dar şi stabilirea de relaţii cu asociaţiile similare din străinătate. În adunarea constituantă a fost ales şi cel dintâi Comitet al APS, din care făceau parte cunoscuți ziarişti sportivi ai vremii: Grigore Caracostea (preşedinte), Neagu Boerescu și N. Papagheorghe (vicepreşedinţi).
– În 1942 a avut loc prima reacţie nucleară în lanţ controlată, realizată la Universitatea din Chicago, sub îndrumarea fizicianului italian Enrico Fermi, iar la 2 decembrie 1944 miniştrii PNŢ şi PNL din guvernul român condus de generalul Constantin Sănătescu şi-au prezentat demisia în semn de protest faţă de încercările de acaparare a puterii de către comunişti, determinând demisia cabinetului. Noul guvern, în frunte cu generalul Nicolae Rădescu, a obţinut învestitura la 6 decembrie 1944.
– În noaptea de 2/3 decembrie 1984, la Bhopal, capitala statului indian Madhya Pradesh, a avut loc o explozie devastatoare, prin eliberarea accidentală a 43 de tone de izocianat de metil gazos (MIC) de la fabrica de pesticide a companiei Union Carbide. Cel mai mare dezastru industrial din istoria lumii, etichetat inițial ca „accident”, a atras atenția asupra securității fabricilor chimice și reprezintă un exemplu de iresponsabilitate managerial, cu efecte devastatoare. Conform surselor medicale din Bhopal, aproximativ 50.0000 de persoane au fost expuse chimicalelor periculoase, circa 20.000 murind.
– În ziua de 2 decembrie 1988 a avut loc una dintre marile catastrofe navale româneşti, tragedie în care a fost implicat cargoul „Sadu”, scufundat în rada exterioară a portului Constanţa, la o adâncime de aproximativ 18-24 metri, lovindu-se de stabilopozii Digului de Nord. Atunci şi-au pierdut viaţa 15 din cei 22 de membri ai echipajului. În zilele de 2 şi 3 decembrie 1989 a avut loc întâlnirea la nivel înalt de la Malta între liderii SUA, George Bush, şi URSS, Mihail Gorbaciov, consacrată „noii ordini internaţionale”, cei doi șefi de stat declarând încheierea „Războiului Rece”.
– În 1990 a fost lansată nava cosmică sovietică „Soiuz TM-II”, la bordul căreia s-a aflat şi ziaristul nipon Toyhiro Akiyama, primul ziarist din lume şi primul japonez care a călătorit în Cosmos, iar în 1998 Parlamentul Românei a ratificat Convenţia împotriva dopajului (Legea 171/1998), adoptată de Consiliul Europei în 16 noiembrie 1989, la Strasbourg.
– La 2 decembrie s-au născut: graficianul italian Amedeo [Domenico] Preziosi (1816); profesorul român de teologie Barbu Constantinescu (1839); compozitorul român de muzică bisericească, profesorul şi dirijorul de cor Nicolae Popovici (1857); pictorul francez Georges Seurat, creator şi teoretician, împreună cu Paul Signac, al tehnicii divizioniste în pictură (1859); pictorul expresionist german Otto Dix (1891); dirijorul englez de origine franco-italiană Sir John Barbirolli (1899); juristul român şi profesorul Tudor Drăganu (1912); soprana americană de origine greacă Maria Callas, supranumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (1923); actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (1925); economistul și profesorul american Gary Becker, laureat Nobel (1930); actriţa britanică Natasha Parry (1930); hocheistul român de etnie maghiară Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (1932); poetul român Nicolae Labiş (1935); actorul român Mitică Popescu (1936); graficianul român Done Stan (1937); plasticiana română şi scenografa Emilia Jivanov (1938); compozitorul de muzică uşoară, solistul vocal şi instrumentistul român Cornel Fugaru, lider al formaţiei „Sincron” (1940);
poetul român George Iarin (1940); statisticianul, inginerul şi profesorul român Alexandru Neculae Boriga, specialist în statistica atletică (1944); creatorul italian de modă Gianni Versace (1946); profesorul și criticul literar român Alexandru Cistelecan, fost redactor-şef adjunct al revistei „Vatra” din Tîrgu-Mureş (1951); scriitoarea basarabeancă Iulia Brînză Mihăileanu (1955); bateristul român Edi Petroşel, membru al formaţiei „Holograf” (1957); cântăreţul român Leo Iorga, fost solist vocal al trupei „PACT by Leo Iorga şi Adrian Ordean” (1964); actorul român Ovidiu-Gheorghe Popa (1968); cântăreaţa, compozitoarea, producătoarea şi actriţa canadiană de origine portugheză Nelly Furtado (1978) şi cântăreaţa americană Britney Spears (1981).
– În 2 decembrie au murit: conchistadorul spaniol Hernán Cortés, cel care i-a înfrânt pe azteci şi a cucerit Mexicul (1547); scriitorul francez Donatien Alphonse-François, Marchiz de Sadé, celebru prin activitatea sa erotică libertină (1814); scriitorul polonez de limbă franceză, călătorul, istoricul, omul politic și arheologul Jan [Nepomucen] Potocki (1815); compozitorul şi profesorul britanic de naționalitate italiană Sir Paolo Tosti (1916); poetul şi dramaturgul francez Edmond Rostand (1918); pedagogul şi compozitorul francez Vincent D’Indy (1931); prozatorul, poetul şi dramaturgul italian Filippo Tommaso Marinetti, fondatorul mişcării futuriste (1944); pianistul, compozitorul, muzicologul şi pedagogul român Dinu Lipatti (1950); soprana română Elena Drăgulinescu-Stinghe (1970); scriitorul, regizorul şi cineastul francez de origine lituaniană Romain Gary (1980); biochimistul argentinian Luis Leloir, laureat Nobel (1987); compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland (1990); romancierul canadian de limbă engleză, jurnalistul, criticul, dramaturgul și profesorul Robertson Davies (1995); actorul şi regizorul rus de film Aleksandr Kaidanovski (1995); părintele arhimandrit român Ilie Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, judeţul Neamţ, apreciat duhovnic în lumea ortodoxă (1998); sculptorul român Ştefan Călărăşanu (2013); scenaristul român, dramaturgul, autorul de texte umoristice şi redactorul de radio şi televiziune Octavian Sava (2013); tenorul şi profesorul român Corneliu Fânăţeanu (2014); saxofonistul american Bobby Keys, membru al formației rock „The Rolling Stones” (2014); regizorul de film, scenaristul, actorul, poetul și profesorul român Alecu Croitoru (2017) și scenarista şi producătoarea americană de film D.C. [Dorothy Catherine] Fontana (2019).
Septimiu Cioloboc
