Oameni & Fapte – 28 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 28 ianuarie 2021, 06:00
– Este cea de-a 28-a zi a lui 2021. Au mai rămas 337 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:50 şi va apune la ora 17:20.
– Romano-catolicii îl cinstesc pe Sfântul Toma de Aquino, preot învăţător al Bisericii.
– Astăzi este „Ziua Europeană a Protecţiei Datelor”, stabilită de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în 28 ianuarie 2006, când s-a semnat Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, încheiată la Strasbourg în 1981 (primul instrument legal adoptat în domeniul protecţiei datelor). Cu prilejul acestei zile populaţia are posibilitatea de a înţelege ce date cu caracter personal sunt culese şi prelucrate şi de ce, precum şi care sunt drepturile persoanelor cu privire la această prelucrare. Este şi „Ziua Internaţională a Mobilizării Împotriva Războiului Nuclear”, deoarece în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear. În ultima joi din ianuarie se marchează „Noaptea ideilor”, sărbătoare a circulației ideilor între țări, culturi, domenii și generații, organizată de Institutul Francez din Paris, începând din 2016, în peste 100 de orașe din peste 70 de țări. Tema din acest an, 2021, este „Împreună”. În țara noastră, co-organizator este Institutul Francez.
– La 28 ianuarie 1813 scriitoarea britanică Jane Austen avea să publice, pentru prima dată în Regatul Unit, celebrul roman „Mândrie și prejudecată”, iar în 1865 s-a înfiinţat, la Bucureşti, societatea culturală „Ateneul Român”, cu filiale în numeroase oraşe din ţară. La 28 ianuarie 1871, în cadrul războiul franco-prusac, Parisul a capitulat în fața armatelor prusace, după patru luni de rezistenţă înverşunată. Astfel, Prusia devenea principala forţă militară a Europei, în vreme ce Franţa pierdea Alsacia şi Lorena.
– În 1918 România începea tratativele de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluţie viabilă, iar în 1933 guvernul român condus de Alexandru Vaida-Voievod a semnat „Acordul de la Viena”, act care asigura împrumuturile capitaliștilor străini, contractate în vederea „asanării economico-financiare a țării”, prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori și funcționari, sporirea și încasarea regulată a impozitelor. În aceeaşi zi, după o întâlnire cu președintele ţării sale, cancelarul german Kurt von Schleicher a demisionat, recomandând numirea lui Adolf Hitler în calitate de cancelar.
– În 1949 s-a înfiinţat Consiliul Internațional al Muzicii, iar la 28 ianuarie 1986 a avut loc catastrofa navetei spaţiale americane „Challenger”, cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA. La 75 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord.
– În 28 ianuarie 1990 a avut loc un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociaţii, miting care a cerut ca FSN şi guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un cabinet alcătuit din reprezentanţi ai partidelor politice active. În aceeaşi zi s-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai. Tot în 1990, la 28 ianuarie, a fost înregistrată oficial Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), constituită la data de 25 decembrie 1989. Primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza.
– În ziua de 28 ianuarie 1999 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (Academia Română de Aviaţie), prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Aviaţia Civilă. La 28 ianuarie 2001 vasul ucrainean „Pamiat Merkuria” a naufragiat în Marea Neagră, faptă soldată cu decesul a 16 persoane și dispariția altor 3.
– În 28 ianuarie s-au născut: regele Henric al VII-lea al Angliei (1457); fizicianul italian Giovanni Alfonso Borelli (1608); astronomul german de origine poloneză Johannes Hevelius (1611); generalul român Alexandru Cernat, comandant al Armatei Române în Războiul de Independenţă (1834); ziaristul și exploratorul britanic Sir Henry Morton Stanley, care a efectuat expediţii în Africa, ocupându-se şi de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (1841); scriitorul și omul politic cubanez José Martí, unul dintre liderii răscoalei antispaniole (1853); memorialista, eseista şi romanciera franceză Gabrielle-Sidonie Colette (1873); juristul şi omul politic român George G. Moronescu (1874); pictorul român Camil Ressu (1880); fizicianul şi exploratorul elveţian Auguste Piccard, inventatorul stratostatului şi al batiscafului (1884); baritonul român Jean Athanasiu (1885); pianistul și compozitorul american de origine poloneză Arthur Rubinstein (1887); etnologul, etnograful, antropologul, folcloristul și profesorul român Romulus Vuia, unul din făuritorii entografiei moderne naţionale (1887); scriitoarea română de limbă franceză Martha Bibescu (1889); istoricul, omul politic liberal şi profesorul român Gheorghe I. Brătianu, fiul lui Ionel Brătianu (1898); romancierul, publicistul şi traducătorul român Petru Manoliu (1903); inginerul român Anton Alexandru Necşulea, specialist în electroacustică (1908); pictorul american Jackson Pollock (1912); inginerul chimist român Mihail Florescu, un fondator al industriei chimice româneşti în domeniul petrolului (1912); editorul francez de origine macedo-română Constantin Tacou (1921); biochimistul american Robert W. Holley, laureat Nobel (1922); actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (1925); regizorul japonez de film Hiroshi Teshigahara (1927); clarinestistul britanic de jazz Acker [Bernard Stanley] Bilk (1929); compozitoarea română și ilustratoarea de cărţi pentru copii Felicia Donceanu (1931); romancierul, dramaturgul şi scenaristul britanic David Lodge (1935); actorul de film, scenaristul şi regizorul american Alan Alda (1936); poetul şi romancierul albanez Ismail Kadaré (1936); pictorul, graficianul și profesorul român Corneliu Brudaşcu (1937); istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (1937); biochimistul suedez Thomas Lindahl, laureat Nobel (1938); halterofilul ucrainean Leonid Ivanovich Zhabotinsky, dublu campion olimpic și care a stabilit 19 recorduri mondiale (1938); scriitorul şi etnograful cubanez Miguel Barnet (1940); profesorul, eminescologul, criticul şi istoricul literar român Petru Mihai Gorcea (1942); actrița română Florina Cercel (1943); muzicologul român Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment (1943); compozitorul britanic Sir John Tavener (1944); afacerista spaniolă Rosalia Mera Goyenechea, ajunsă cea mai bogată femeie din Spania și care înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, un imperiu în lumea textilelor (1944); pictorul şi scenograful român Sică [Vasile] Rusescu (1945); fostul președinte francez Nicolas Sarkozy (1955); cântăreața română Natalia Guberna (1958); graficiana şi scenografa română de teatru, operă și film Adriana Grand, designerul publicitar (1960); poetul, publicistul şi muzeograful literar român Liviu Apetroaie (1974); creatorul român de modă Răzvan Ciobanu (1976); fotbalistul englez Jamie Carragher (1978); portarul italian de fotbal Gianluigi Buffon (1978); fotbalistul sârb Dejan Rusmir (1980); actorul american Elijah Wood (1981) și actriţa americană Ariel Winter (1998).
– La 28 ianuarie au murit: regele francilor Carol cel Mare (814); regele Henric al VIII-lea al Angliei (1547); compozitorul francez Guillaume Costeley (1606); astronomul german de origine poloneză Johannes Hevelius, fondatorul topografiei selenare şi care a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii (1687); țarul și împăratul rus Petru I [cel Mare] (1725); dramaturgul, istoricul şi filozoful danez de origine norvegiană Ludvig Holberg (1754); scriitorul, poetul, pictorul și pedagogul austriac Adalbert Stifter (1868); scriitorul rus Fiodor Dostoievski (1881); compozitorul, violonistul, dirijorul și profesorul român Alexandru Flechtenmacher, fondatorul Conservatorului din București (1898); compozitorul francez de operetă Robert Planquette (1903); scriitorul, jurnalistul şi politicianul spaniol Vicente Blasco Ibáñez (1928); profesorul şi preotul sas Adolf Schullerus din Transilvania, care a iniţiat alcătuirea unui dicţionar al graiului săsesc (1928); generalul francez Henri Berthelot, şef al misiunii militare franceze în România și care a contribuit la reorganizarea Armatei Române (1931); poetul și dramaturgul irlandez William Butler Yeats, laureat Nobel (1939); publicistul român Iuliu Moisil (1947); compozitorul şi dirijorul francez de origine venezueleană Reynaldo Hahn (1947); filologul şi lingvistul român Constantin Lacea (1950); scriitorul şi ziaristul aromân N.[icolae] Batzaria, autor de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (1952); poetul, eseistul și filologul român Pius Servien, fiul astronomului Nicolae Coculescu (1959); scriitorul, istoricul, editorul şi folcloristul român Barbu Theodorescu, exeget al operei lui Nicolae Iorga (1979); scriitorul şi pictorul danez Hans Scherfig (1979); sculptorul francez de origine română Ion Vlad (1992); scriitorul australian Frank Hardy (1994); dramaturgul, poetul şi eseistul american de origine rusă Joseph Brodsky, laureat Nobel (1996); scriitoarea suedeză de literatură pentru copii Astrid Lindgren (2002); scriitorul, jurnalistul și traducătorul finlandez Benedict Zilliacus (2013); pictorul ceh Oldrich Kulhanek (2013); producătorul american de film Tom [Thomas Mitchell] Sherak (2014); chimistul francez Yves Chauvin, laureat Nobel (2015); fotograful, fotoreporterul de război, documentaristul şi portretistul suedez Lennart Nilsson, pionier al fotografiei medicale (2017); inginerul american de sunet Richard Portman, care a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars” a lui George Lucas (2017) și regizorul, actorul de teatru și film și omul politic român Ion Ungureanu, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (2017).
Septimiu Cioloboc
