Oameni & Fapte – 21 octombrie

Publicat de MIRELA ROTAR, 21 octombrie 2021, 05:00

– Este cea de-a 294-a zi a lui 2021. Au mai rămas 71 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:48 şi va apune la ora 18:24.

– La 21 octombrie 1097 începea prima Cruciadă, cu asediul cetăţii Antiohia, pe care cruciaţii o vor cuceri în 1098. În anul 1520 exploratorul portughez Fernando Magellan a descoperit strâmtoarea de la sudul Americii Latine, care-i va purta numele, iar la 21 octombrie 1599 Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în oraşul Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea domnitorului român.

– În 1754 s-au inaugurat primele şcoli din Blaj, oraş care a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania, iar la 21 octombrie 1805 a avut loc Bătălia de la Trafalgar, de pe coasta spaniolă a Oceanului Atlantic, luptă în care flota britanică a obţinut o strălucită victorie împotriva forţelor navale franco-spaniole. În bătălie a căzut la datorie amiralul englez Horatio Nelson, iar împăratul francez Napoleon Bonaparte a pierdut definitiv războiul pe mare, fiind nevoit să instituie blocada continentală.

– În 1871 s-a constituit Societatea Filarmonică din Timişoara, iar în 1879, la laboratorul din Menlo Park – New Jersey (SUA), inventatorul american Thomas Alva Edison realiza primul bec electric durabil şi practic din punct de vedere comercial. În 1915 compania națională americană de telefonie şi telegrafie a realizat primul discurs direct transatlantic, din Arlington (statul Virginia), la Paris, convorbire transmisă prin sistemul de radio-telefonie.

– La 21 octombrie 1932 a apărut, în România, Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (C.E.C.), instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depun economiile populaţiei. În 1940 a început „Proiectul Manhattan” având ca obiectiv crearea bombei atomice americane, iar în 1945 femeile din Franţa au câştigat dreptul la vot. În 1949, la conferinţa compozitorilor, criticilor muzicali şi muzicologilor de la Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, creată în 1920, şi-a schimbat titulatura în Uniunea Compozitorilor din România, iar în 1955, la Catedrala din Alba Iulia, avea loc proclamarea oficială a canonizării sfinţilor români: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (prăznuit la 11 aprilie), Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava, mitropoliţi ai Transilvaniei (prăznuiți la 24 aprilie), Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion și Sofronie şi Sfântul Mucenic Oprea (prăznuiți la 21 octombrie).

– La 21 octombrie 1959 a fost deschis Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956-1959 și primul dintr-o reţea de muzee de artă realizate de fundaţia colecţionarului american de artă Solomon Guggenheim, înfiinţată în 1937. Celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas. În 1999 apărea, la Bucureşti, cel dintâi număr al revistei americane „Playboy”, iar în anul 2003 astronomii americani Michael E. Brown, Chad Trujillo şi David L. Rabinowitz au descoperit planeta pitică Eris, din centura Kuiper.

– La data de 21 octombrie 2014 s-a inaugurat Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), din cadrul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei de la Măgurele. CETAL găzduieşte primul laser de mare putere din România, cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume, capabil să producă pulsuri laser de 1 PW (petawatt = un milion de miliarde de waţi) cu durată de 25 fs (femtosecundă = a mia bilioană parte dintr-o secundă). Acesta constituie un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară care se derulează, începând cu 2018, în cadrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), proiect care cuprinde două lasere de 10 petawaţi.

– La 21 octombrie s-au născut: amiralul francez Jean Bart (1650); pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (1760); poetul englez Samuel Taylor Coleridge, fondator al „Şcolii lacurilor” (1772); scriitorul şi politicianul francez Alphonse de Lamartine, ministru de externe al Franței (1790); chimistul şi industriaşul suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi fondatorul Premiului Nobel (1833); scriitorul, jurnalistul și pedagogul italian Edmondo De Amicis, cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (1846); compozitorul şi muzicologul francez Joseph Canteloube (1879); compozitorul român Francisc Hubic (1883); istoricul şi omul politic ţărănist român Theofil Sauciuc-Săveanu, fost ministru (1884); compozitorul, muzicologul și profesorul englez de origine austriacă Egon Wellesz (1885); poetul şi criticul literar român Perpessicius, primul editor al operei integrale a lui Mihai Eminescu (1891); prozatorul român Eugen Bălan (1904); poetul, prozatorul şi traducătorul român George Demetru Pan (1911); dirijorul englez de origine maghiară Sir Georg Solti (1912); scriitorul american de matematică și știință Martin Gardner, specializat în matematică recreativă (1914); trompetistul,cântărețul și compozitorul american de jazz Dizzy Gillespie (1917); anglistul și profesorul român Dan Duţescu (1918); arhimandritul Neonil Ștefan, starețul Mănăstirii Frăsinei, judeţul Vâlcea, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României (1922); criticul şi istoricul literar român Mihai Gafiţa (1923); cântăreaţa de origine cubaneză Celia Cruz, considerată „Regina Salsei” (1925);

soprana italiană de origine română Virginia Zeani (1925); scriitoarea română, ziarista şi realizatoarea de programe pentru radio şi televiziune Silvia Kerim (1931); actriţa română Simona Bondoc (1933); jurnalistul şi scriitorul român de origine armeană Vartan Arachelian, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune (1936); publicistul român Dumitru Tinu, fost director al cotidianului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (1940); economistul american Christopher Albert Sims, laureat Nobel (1942); chimistul francez Jean-Pierre Sauvage, laureat al Premiului Nobel (1944); actorul şi regizorul rus de film Nikita Mikhalkov (1945); omul politic și premierul israelian Benjamin Netanyahu (1949); fizicianul și profesorul german Wolfgang Ketterle, laureat Nobel (1957); fosta gimnastă română și antrenoarea Lavinia Miloşovici, dublă campioană olimpică şi mondială (1976); modelul şi actriţa americană Kim Kardashian (1980) și modelul şi actriţa americană Amber Rose (1983).

– În 21 octombrie au murit: amiralul englez Horatio Nelson, care a distrus definitiv flota franceză în Bătălia de la Trafalgar (1805); poetul argentinian José Hernández (1886); matematicianul polonez Wacław Sierpiňski (1969); scriitorul, pictorul și poetul american Jack Kerouac (1969); publicistul, memorialistul şi prozatorul român Pamfil Şeicaru (1980); regizorul francez de film François Truffaut (1984); actorul român Ion Finteşteanu (1984); balerinul şi coregraful român Oleg Danovski, fondator al şcolii româneşti de balet modern (1996); cântăreţul francez François Soubeyran, membru al trupei „Fraţii Jacques” (2002); arheologul, istoricul şi filologul francez François Chamoux (2007); producătorul de film, regizorul şi scenaristul indian Yash Chopra, supranumit „regele romantismului de la Bollywood” (2012); compozitorul şi dirijorul italian Gianni Ferrio, care a compus celebrul cântec „Parole, Parole” (2013); jurnalistul american Ben Bradlee, director editorial al publicaţiei „Washington Post” timp de 26 de ani (2014); prozatorul român, eseistul şi îndrumătorul spiritual Vasile Andru (2016); actriţa britanică Rosemary Leach (2017); fotbalistul și antrenorul român de fotbal Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal (2018); fotograful italian Frank Horvat, observator al modei şi străzii și autor al unor impresionante portrete de femei (2020) și pictorul român Virgiliu Dan Dimulescu (2020).

Septimiu Cioloboc