Oameni & Fapte – 20 ianuarie 2022
– Este cea de-a 20-a zi a lui 2022. Au mai rămas 345 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:58 şi va apune la ora 17:08.
– Pe 20 ianuarie 1265 era convocată, la Palatul Westminster din Londra, o adunare a „stărilor” la care, alături de baroni, au participat, pentru prima oară, câte doi cavaleri din fiecare comitat şi doi reprezentanţi ai oraşelor mai importante. Aceasta avea să fie întrunirea primului Parlament din lume, organizat în Anglia de Simon Montfort, conte de Leicester.
– La 20 ianuarie 1368 Vlaicu Vodă, domnitor al Ţării Româneşti, confirma braşovenilor privilegiile lor comerciale la sud de Carpaţi. Este cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domnitor român scris în limba latină şi care confirmă intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”, cale comercială care lega Braşovul cu cetatea de pe Dunăre, dar atestă, implicit, şi existenţa Brăilei. Tot din 20 ianuarie 1368 vine şi prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial semnat de acelaşi Vlaicu Vodă, care acorda scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt.
– În anul 1390 s-a încheiat tratatul de la Lublin dintre Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești, și Wladislaw al II-lea Jagello, regele Poloniei, document semnat de pe poziţii egale şi prin care Mircea cel Bătrân urmărea să înlăture influenţa politică a Ungariei asupra Ţării Româneşti, dar şi să aibă un aliat puternic contra presiunii otomane, exercitată la început prin expedițiile de jaf ale achingiilor turci pe teritoriul românesc.
– La data de 20 ianuarie 1648 apărea, la Alba Iulia (pe atunci Bălgrad), prima traducere integrală a „Noului Testament”, tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan. În anul 1695 Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti, primea ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii de la Viena titlul de „principe al Imperiului”.
– În 20 ianuarie 1840 exploratorul francez Jules Dumont d’Urville conducea o expediție prin care a descoperit un teritoriu în Antarctica, botezat Adélie, după numele soţiei sale. În 1841 britanicii au ocupat oficial Hong Kong-ul, iar pe 20 ianuarie 1880 apărea, la Bucureşti, revista „Literatorul”, sub conducerea poetului Alexandru Macedonski. În anul 1884 a luat ființă, la Bucureşti, din inițiativa lui Spiru Haret, „Casa pentru ajutorul școalelor”.
– La 20 ianuarie 1905 podul egiptean din Sankt Petersburg, utilizat atât de către pietoni cât și de căruțe trase de cai, s-a prăbușit când un escadron de cavalerie l-a traversat. Toți cei 60 de soldați căzuți în râul Fontanka au fost salvați, însă câțiva cai s-au înecat. Structura actuală a podului din fosta capitală a Rusiei, care încorporează sfincși şi multe alte detalii ale celui construit în secolul al XIX-lea, a fost finalizată în anul 1955.
– În ziua de 20 ianuarie 1942 SS-Obergruppenführer-ul Reinhard Heydrich și alți oficiali din Germania nazistă s-au întrunit în Conferința de la Wannsee (o suburbie a Berlin-ului) în care au discutat implementarea „Soluției finale a problemei evreiești”.
– În 1947 Statele Unite ale Americii semnau, la Washington, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria şi Bulgaria, după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar din 20 ianuarie 1950 capitala statului Israel a fost transferată de la Tel Aviv la Ierusalimul de Vest, împreună cu instituțiile centrale și ale administrației de stat. Însă statele lumii nu recunosc acest act și își mențin misiunile diplomatice la… Tel Aviv.
– Pe 20 ianuarie 1990 apărea, la Bucureşti, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social, publicaţie ce a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter. În 1996 au avut loc primele alegeri generale libere, organizate vreodată, în teritoriile palestiniene autonome (Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est). Preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene a fost ales Yasser Arafat.
– În 1957 a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici, iar la data de 20 ianuarie 1990 a apărut, la Bucureşti, cel dintâi număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social, publicaţie care a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter.
– La 20 ianuarie 1999, în timpul celei de-a „Cincea Mineriade”, câteva mii de mineri din Valea Jiului (plecaţi spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă) au străpuns dispozitivul forţelor de ordine, alcătuit din poliţişti, jandarmi şi gardieni publici, în dreptul localităţii Costeşti – la 8 kilometri de oraşul Horezu, neputând fi opriţi din drumul lor spre Capitală.
– În 2011 România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), iar la 20 ianuarie 2014 a avut loc accidentul aviatic din Munţii Apuseni, când un avion utilitar, care efectua o cursă umanitară spre Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant, s-a prăbuşit, din cauza vremii nefavorabile, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Accidentul s-a soldat cu doi morţi (pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, de la Institutul Medico-Militar). Alţi patru pasageri şi copilotul au fost răniţi.
– În 20 ianuarie 2021 politicianul democrat american Joe (Joseph R.) Biden a fost învestit ca cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, devenind la 79 de ani, cea mai în vârstă persoană care ocupă această funcție. Biden a primit peste 81,2 milioane de voturi în alegerile din noiembrie 2020, cele mai multe pe care un candidat le-a obţinut în istoria SUA. La nivelul electorilor, el s-a impus cu 306 voturi, față de 232 primite de republicanul și contracandidatul său Donald Trump.
– La 20 ianuarie s-au născut: fizicianul francez André-Marie Ampère (1775); romancierul francez Eugène Sue (1804); călugărul român Andrei Șaguna, mitropolit al Transilvaniei (1809); pictorul român Ștefan Popescu (1872); scriitorul danez Johannes Vilhelm Jensen, laureat al Premiului Nobel (1873); poetul, prozatorul, dramaturgul, sociologul, traducătorul şi publicistul român Ştefan Petică (1877); astronomul francez Louis Boyer (1901); armatorul grec Marco Aristotel Onassis, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul XX, supranumit şi „Grecul de Aur” (1906); poetul, istoricul, traducătorul și criticul de artă român Ion Frunzetti (1918); regizorul italian de film Federico Fellini (1920); actorul, comediantul, regizorul şi fotograful englez Graham William Stark (1922); compozitorul francez Jean-Jacques Perrey, unul dintre pionierii muzicii electronice din anii ‘50 ai secolului XX (1929); astronautul american Edwin Eugene Aldrin Jr. (1930); fizicianul american David Morris Lee, laureat Nobel (1931); regizorul american de film David Lynch (1946); muzicianul britanic Ian Hill, basistul trupei heavy metal „Judas Priest” (1951); prozatorul român Petru Cimpoeșu (1952); pictorul şi muzicianul american Paul Stanley, compozitor şi vocalist al trupei rock „Kiss” (1952); pianistul şi dirijorul român Vladimir [Vlad] Conta (1954); actorul american Lorenzo Lamas (1958); muzicianul american Scott Thunes, basistul lui „Frank Zappa” (1960); actorul român Pavel Bartoș (1975) și fotbalistul englez Owen Hargreaves (1981).
– În 20 ianuarie au murit: scriitorul român Dimitrie Țichindeal (1818); pictorul francez Jean-François Millet, unul din fondatorii Școlii de la Barbizon (1875); chimistul rus Dimitri Mendeleev, care a descoperit legea periodicității și a conceput clasificarea periodică a elementelor chimice (1907); filologul, lingvistul și folcloristul român Pericle Papahagi (1943); prozatorul român Alexandru Constantin [Codin] Mironescu (1973); înotătorul și actorul american Johnny Weissmuller, născut la Timișoara, campion olimpic şi mondial şi cunoscut din seria filmului „Tarzan” (1984); actrița americană Barbara Stanwyck (1990); fotbalistul și antrenorul scoțian Matt Busby, de la echipa engleză Manchester United (1994); antrenorul român de handbal Eugen Trofin (2009); cântăreața americană Etta James (2012); pictorul, restauratorul și profesorul român Constantin Blendea (2012); muzicianul și dirijorul italian Claudio Abbado (2014); producătorul american de film James Jacks (2014); artistul german Edgar Wilmar Froese, pionier al muzicii electronice și membru fondator al formației de muzică electronică „Tangerine Dream” (2015); actriţa română Ioana Citta Baciu (2016); scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (2016); antrenorul român de atletism Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la masculin (2016); bucătarul francez Paul Bocuse, expert gastronom și autor de cărți de bucate, știut ca „Tatăl artei culinare din Franța” (2018); pictorul şi sculptorul american Jack Whitten (2018); producătorul maghiaro-american de film Andrew [Andy] G. Vajna (2019); colonelul român de armată, paraşutistul, alpinistul militar și jurnalistul Marius-Cristian Cîrlan, comandant al Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti (2020); prozatorul și publicistul Mihai Gheorghe Cibotaru din Republica Moldova, ministru al culturii și cultelor (2021); criticul muzical român Luminiţa Constantinescu, realizatoare de emisiuni de radio și televiziune (2021) și actriţa și cântăreața croată Mira Furlan, cunoscută în special datorită rolurilor interpretate în serialele de televiziune „Lost” şi „Babylon” (2021).
Septimiu Cioloboc
