Oameni & Fapte – 23 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 23 martie 2022, 06:00 / actualizat: 23 martie 2022, 10:10
– Este cea de-a 82-a zi a lui 2022. Au mai rămas 283 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:19 şi va apune la ora 18:38.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Meteorologiei”, deoarece la 23 martie 1950 intra în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei (OMM), succesoare a Organizaţiei Internaţionale a Meteorologiei, creată în 1873. Este şi Ziua Naţională a Republicii Islamice Pakistan, unde se aniversează proclamarea independenţei din 23 martie 1956, dată la care Pakistanul devenea prima republică islamică din lume.
– La 23 martie 752 Ștefan al II-lea a devenit papă, însă a murit trei zile mai târziu, înainte să fie consacrat, aşa că nu se află pe lista oficială de papi ai Vaticanului. În 1801, seara după cină, ţarul Pavel I al Rusiei a fost lovit cu o sabie, apoi strangulat și, în cele din urmă, călcat în picioare în dormitorul său, pentru că nu a vrut să abdice în faţa uneltitorilor. Îi va urma la tron fiul său cel mare, Alexandru I, care, se crede, ştia de complot.
– În 1847 s-a stârnit un uriaş incendiu în Bucureşti, care a distrus o cincime din oraş. „Marele Foc” a mistuit peste 1.850 de clădiri, fiind aprins de un băiat de zece ani, care a tras cu pistolul într-un pod plin cu fân uscat. În 1857 a intrat în funcţiune primul ascensor dedicat în exclusivitate transportului persoanelor, la magazinul universal „Haughwout & Co” din New York, SUA. Ascensorul, operă a inventatorului american Elisha Graves Otis, funcţiona pe baza unui motor cu aburi şi avea o viteză de 0,2 metri/secundă.
– În 1898 s-a adoptat Legea învățământului secundar și superior în România, care instituia învățământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior și superior) și în secții, gimnazii și școli normale. Totodată, se organiza mai temeinic învățământul superior. În 1919 Benito Mussolini fonda, la Milano, Partidul Fascist Italian („Fasci di Combattimento”), iar în 1939 România a semnat cu Germania nazistă un acord economic care subordona economia românească intereselor celui de-al Treilea Reich.
– În 1945 a început legiferarea reformei agrare în România, prin care au fost expropriate terenurile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani. Din păcate, în martie 1949 s-a trecut la colectivizare. La 23 martie 1998, filmul „Titanic” a primit 11 Premii Oscar, egalând pelicula „Ben-Hur”, care stabilise recordul pentru cele mai multe trofee câștigate.
– În 1999 secretarul general al NATO, Javier Solana, a declanşat operațiunile aeriene în Iugoslavia, iar președintele american Bill Clinton a declarat că super-puterea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice. Pe 23 martie 2001 stația orbitală „MIR”, grea de 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud, încheind cei 15 ani de orbitare în jurul Terrei.
– La 23 martie s-au născut: astronomul, matematicianul şi fizicianul francez Pierre Simon Laplace (1749); poetul român Cezar Bolliac, fruntaş paşoptist (1813); istoricul, publicistul şi scriitorul francez Paul-Theodore Bataillard (1816); istoricul, sociologul, economistul şi criticul literar român Alexandru D. Xenopol, filosof al istoriei şi culturii (1847); istoricul român de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş (1872); zoologul francez René Jeannel (1879);
scriitorul francez Roger Martin du Gard, laureat Nobel (1881); chimistul german Hermann Staudinger, laureat Nobel (1881); prozatorul şi publicistul român Romulus Cioflec (1882); arhitectul şi urbanistul român Duiliu Marcu (1885); poetul român George Gregorian (1886); pictorul şi graficianul spaniol Juan Gris (1887); medicul igienist român Gheorghe Banu (1889); psihanalistul şi filosoful german de origine evreiască Erich Fromm (1900); pictorul român Alexandru Mohi (1902); dramaturgul şi poetul spaniol Alejandro Casona (1903); actrița americană Joan Crawford (1904); inginerul chimist român Gheorghe Aurelian Rădulescu (1907); regizorul, producătorul şi scenaristul japonez Akira Kurosawa (1910); inginerul german Wernher von Braun, creatorul rachetelor balistice sol-sol teleghidate „V-1” şi „V-2” (1912); actorul român Geo Barton (1912); muzicologul şi compozitorul român George Sbârcea (1914); scriitorul ceh Bohumil Hrabal (1914); eseistul şi traducătorul român Radu Lupan (1920); actorul, regizorul și scenaristul italian de film Ugo Tognazzi (1922); violonistul şi pedagogul român Ştefan Gheorghiu (1926); violonistul, dirijorul, muzicologul şi profesorul român Casiu Valeriu Barbu (1932); artistul vizual român Vladimir Șetran (1935); economistul român Adrian Vasilescu (1936); pictorul şi poetul român Petru Aruştei (1939); regizorul și scenaristul austriac de film Michael Haneke (1942); criticul de artă, scriitorul și publicistul român Valentin Ciucă (1943); romancierul american Winston Groom, autorul cărții „Forrest Gump”, care a stat la baza filmului cu acelaşi nume, cu Tom Hanks în rol principal (1943); pictorul şi graficianul român Nicolae Aurel Alexi (1947); chitaristul și vocalistul sud-african de jazz Ray Phiri (1947); cantautorul român Mircea Vintilă, interpret de muzică folk (1949); omul politic portughez José Manuel Durão Barroso, fost prim-ministru al Portugaliei şi președinte al Comisiei Europene (1956); fotbalistul român Daniel Prodan (1972); handbalista sârbă Bojana Radulović (1973) și actrița americană Michelle Monaghan (1976).
– În 23 martie au murit: scriitorul francez Stendhal (1842); exploratorul britanic Robert Cock (1871); generalul şi omul politic român Gheorghe Magheru (1880); pianistul și compozitorul rus Nikolai Rubinstein (1881); istoricul, publicistul şi filologul român Theodor Codrescu (1894); episcopul și scriitorul român Iosif [Ioan] Goldiș (1902); pictorul și sculptorul francez Jean-Paul Laurens (1921); cântăreţul polonez Sigismund Zaleschi, solist şi regizor al Operei Române din Bucureşti (1945); chimistul și fizicianul american Gilbert N. Lewis, care a denumit „foton” unitatea de bază ce formează lumina (1946); compozitorul şi pedagogul român Alexandru Zirra (1946); filosoful mistic rus Nikolai A. Berdiaev, întemeietor al „noului creştinism”, variantă a existenţialismului religios (1948); pictorul francez Raoul Dufy (1953); eseistul, poetul şi traducătorul român Alexandru Busuioceanu, critic şi istoric al artelor (1961); prozatorul şi publicistul român Tudor Teodorescu Braniște (1969); poetul, romancierul și eseistul olandez Simon Vestdijk (1971); designerul spaniol de modă Cristóbal Balenciaga Eizaguirre, fondator al casei de modă Balenciaga (1972); regizorul şi scenaristul român de film documentar Mirel Ilieşiu (1985); ziarista şi actriţa italiană de film Giulietta Masina, soţia regizorului italian de film Federico Fellini (1994); poetul şi traducătorul român Petre Pascu (1994); prozatorul român Vasile Lişman (1996); soprana română Lella Cincu (2008); etnomuzicologul și profesoara română Mariana Kahane (2008); actriţa americană de origine engleză Elizabeth Taylor, considerată ultimul superstar din „Epoca de aur” a Hollywood-ului (2011); cercetătorul şi exploratorul român Teodor Gheorghe Negoiţă, liderul cercetării polare româneşti şi primul român care a atins Polul Nord (2011); filologul, istoricul literar, poetul şi editorul român Ilie Dan (2014); omul politic şi premierul spaniol Adolfo Suárez (2014); poetul portughez Herberto Helder (2015); scriitoarea, ilustratoarea și profesoara scoțiană Aileen Paterson, autoare de cărți pentru copii (2018); criticul şi istoricul român de film Tudor Caranfil, tatăl regizorului de film și scenaristului Nae Caranfil (2019); actorul, regizorul de teatru şi dramaturgul israelian de origine română Niko Nitai (2020); actriţa și pictorița italiană Lucía Bosé (2020); compozitorul şi pianistul român Alexandru Vilmanyi (2021); criticul, istoricul de artă și profesoara română Adina Nanu (2021); actorul american George Segal (2021) și inginerul mecanic și profesorul universitar român Mircea Bejan, reprezentant de renume al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (2021).
Septimiu Cioloboc
