39 % din români nu au folosit niciodată internetul
Publicat de radiomures ☺ᵛᵇ, 22 decembrie 2014, 09:06 / actualizat: 22 decembrie 2014, 10:08
Somodi Zoltán este Director General al unei companii care oferă consultanță pentru dezvoltarea de proiecte finanţate din fonduri europene şi naţionale, pentru instituţii publice şi IMM-uri.
Înainte de actuala poziţie, Somodi Zoltán a ocupat funcţia de Secretar de Stat pentru Tehnologia Informaţiei, în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
Reporter: 39 la sută din populația țării nu a folosit niciodată internetul. De ce credeți că România a rămas în urmă cu dezvoltarea?
Somodi Zoltán: După părerea mea, România nu a reușit încă să recupereze întârzierea în dezvoltare care a apărut în anii `90. Asta pentru că, în România, internetul a devenit accesibil, peste tot, doar în ultimii ani. Chiar și acum, doar 90% din localități au rețea de internet. Totuși, cifrele sunt mult mai mari decât acum cinci ani când doar 50% din localitățile din țară aveau acces la internet. În țările dezvoltate ale Uniunii Europene procentul este de 100%. Așadar, principalul motiv al subdezvoltării țării noastre, față de media Uniunii Europene, la acest capitol, este lipsa infrastructurii. Eu consider că acest mic handicap va fi recuperat în cel mult doi ani, asta și pentru că țările dezvoltate nu pot trece de pragul de 100%, deci nu va fi greu de ajuns la acestă cifră.
Totuși, celălalt motiv (n.r. pentru care în România 39% din populație nu a folosit niciodată internetul) este faptul că mulți nu știu să utilizeze calculatorul și internetul. În Occident se pune mult mai mare accent pe învățarea calculatorului și pe învățarea cu ajutorul lui, atât în școală cât și în cursurile pentru adulți; din acest motiv oamenii „se împrietenesc” mai repede cu internetul și computerul.
Rep.: Este probabil ca în România, vârstnicii să fie cei care folosesc mai puțin computerul? Iar în Occident această categorie de vârstă ține pasul cu dezvoltarea?
S. Z.: Da. Este adevărat. În raportul Eurostat nu se dau cifre în această privință, dar date statistice ale altei instituții arată că folosirea computerului și internetului în rândul tinerilor este aproape aceeaşi cu media europeană, vorbim de categoria de vârstă cuprinsă între 18 şi 35 de ani. Astfel, în România, constatăm o întârziere în dezvoltarea tehnică la generaţia persoanelor vârstnice; şi asta pentru ce ei nu au avut ocazia, când erau mai tineri, să lucreze cu aceste instrumente. Acum le este mult mai greu pe de-o parte, iar pe de alta, mulţi nu au nici acum posibilitatea să înveţe să folosescă internetul.
Aici se mai pot diferenţia două categorii. Este vorba despre mediul urban şi cel rural. În primul caz, numărul vârstnicilor care folosesc internetul este mai mare decât în cel din urmă; şi asta se datorează faptului că în oraşe se organizează deja cursuri care se adresează în mod special acestei categorii de vârstă.
Rep.: Care sunt dezavantajele faptului că România este rămasă în urmă, faţă de media europeană?
S. Z.: Vă mai pot da un motiv, care poate fi şi un dezavantaj. În România, internetul nu se prea poate folosi la multe, faţă de Occident unde internetul este folosit pentru a face o programare la medic, pentru a purta un dialog, extrem de eficient, cu autorităţile locale, pentru a rezolva chestiuni financiare. La noi, aceste posibilități, încă, nu există. În Occident sunt instituții care acceptă doar dialogul via e-mail, iar cei care nu știu să folosească acest intrument riscă să nu își poată rezolva problemele. În România, discuția cu instituțiile se face în persoană sau la telefon, de aceea oamenii nu sunt obligați să învețe să folosească internetul.
Aș vorbi acum despre dezavantaje. Fiecare instituție, fie privată, precum băncile, fie publică, lucrează mai ușor cu documente digitale pentru că PC-ul poate efectua operații în locul oamenilor. Astfel, publicul nu este obligat să stea la rând, iar funcționarul nu este obligat să stea la ghișeu, se poate ocupa de altceva, munca devenind mai eficientă. Acest lucru este valabil și pentru bănci sau spitale, deci unul din dezavantajele faptului că nu toată lumea știe să folosească internetul este că nu se pot dezvolta rețelele de gestiune a instituțiilor despre care am vorbit.
Utilizatorii de internet sunt și potențiali clienți ai magazinelor on-line. În perioada sărbătorilor crește adresabilitatea acestor magazine pentru că acești cumpărători nu sunt obligați să stea la rând sau, să colinde magazinele. Pe internet, orice produs, de oriunde din țară, devine acesibil, și ni se livrează în maximum o săptămână. Piața on-line este imensă. În Occident această piață aduce contribuții majore la PIB. Astfel, cu cât crește numărul de utilizatori de internet, cu atât mai multe cumpărături on-line se fac, și, în consecință, cu atât crește PIB-ul.
Reporter : Kleindl Edith
Traducere: Nelly Suciu
