Agricultura românească aduce visul în realitate

Publicat de Corina Muntean, 1 ianuarie 2019, 10:56 / actualizat: 1 ianuarie 2019, 13:28

2018 a fost un an excelent pentru agricultură, chiar dacă poate fi socotit un an al paradoxurilor. Pe de-o parte au fost înregistrate producţii agricole record, dar pe de altă parte au crescut și importurile de produse agroalimentare debalansând raporturl schimburilor comerciale.

Anul 2018 s-a încheiat cu veşti bune pentru România în materie de agricultură: țara noastră ocupă locul 3 în Europa la producţia totală de cereale, cu aproape 32 de milioane de tone. La porumb, cu o producţie de 18,9 milioane tone şi la floarea soarelui, cu 3,3 milioane tone, România se află pe primul loc în Europa, iar la producţia de grîu pe locul 4, cu 10,2 milioane tone. La porumb am depăşit Franţa, care a avut o producţie de 12,5 milioane tone. La floarea soarelui producţia este aproape dublă faţă de a următoarei clasate, Bulgaria, cu 1,8 milioane tone. Ce a realizat însă agricultura a stricat comerțul.

Veştile mai puţin bune sunt aduse de faptul că în primul semestru din 2018, importurile României au totalizat 40,2 miliarde de euro, din care 8,2% au fost importuri de alimente, respectiv 3,3 miliarde de euro. Această valoare nu a mai fost consemnată după 1989 şi este dublă faţă de cea din semestrul I 2008. Dimpotrivă, exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2018 au fost de doar 2,2 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 1,08 miliarde de euro, un alt record istoric. Există și un motiv obiectiv. Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menţine cel mult 40% din producţia naţională, iar restul, fiind imposibil de depozitat pe termen lung, se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând apoi balanţa exporturi/importuri, în lunile de vară şi toamnă. Singurul an în care balanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.

Pe de altă parte, BNR a analizat într-un raport situația agriculturii românești, identificând și categoriile de produse vinovate de dezechilibrul comercial: legume şi fructe, cafea şi cacao, lapte şi produse lactate, respectiv carne şi preparate din carne. Este însă este surprinzătoare contribuţia dominantă a produselor cu tradiţie pe plan local, precum mere, struguri, tomate, cartofi.

În ceea ce priveşte alimentele de origine animală, se remarcă, pe lângă reducerea continuă a efectivelor, gradul excesiv de fragmentare a fermelor zootehnice ce se răsfrânge ulterior asupra randamentelor producțiilor obţinute. Una peste alta, agricultura a avut nu numai producţii record, ci şi rate foarte bune de absorbţie a fondurilor europene, de 99% – care înseamnă peste 6 miliarde de euro în ultimii 2 ani.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.

Sursa: www.mediafax.ro