Angofa sau cum se poate transforma un cătun într-un mic colt de rai cu ajutorul fondurilor europene

Publicat de Rotar Mirela, 28 noiembrie 2024, 15:25 / actualizat: 13 decembrie 2024, 16:57

Angofa este o mică localitate componentă a municipiului Sighișoara. În trecut era, de fapt, un cătun cu maximum 50 de locuințe, în care oamenii se ocupau cu munca câmpului și cu creșterea animalelor.

Odată cu revoluția industrială ce a cuprins și Transilvania la începutul secolului XX, oamenii locului au început să se mute la Sighișoara din cauza lipsei de curent electric și a infrastructurii, astfel că satul a fost abandonat.

Până nu demult, în zonă mai erau doar 4 imobile părăsite, între care fosta școală din localitate și o fermă. Angofa părea un cătun-fantomă, un loc neprimitor deși se afla într-o zonă cu pajiști frumoase înconjurate de livezi de pruni. Lucrurile aveau să se schimbe, însă, spectaculos, în doar câțiva ani, grație unor oameni inimoși și investițiilor din fonduri europene.

Totul a început în anul 2016, când Fundația Adept Transilvania a cumpărat mai întâi fosta școală și apoi vechea fermă pentru a dezvolta aici o fermă model, în care să se practice agricultura sustenabilă, care să conserve biodiversitatea, și în care fermierii pot învăţa o serie de bune practici, conform recomandărilor europene în domeniu.

În anul 2017 pajiștile din zonă erau aproape distruse, din cauza pășunatului excesiv. Totul avea să se schimbe după ce Fundația Adept a pus în practică proiectul-pilot intitulat Life TransilvaCOOPERATION, finanţat prin Programul LIFE al Uniunii Europene.

Scopul proiectului era de conservare a pajiştilor bogate în biodiversitate, prin practici agricole tradiţionale care, însă, să genereze fermierilor venituri din produse de calitate superioară.

Mai întâi au fost reamenajate atât fosta școală, cât și vechea fermă, astfel încât, în prezent, există aici ceea ce se cheamă o gospodărie demonstrativă, pentru că aici nu doar că se derulează activități ce țin de agricultura tradițională și de creșterea animalelor, dar au loc și activități educative, după cum ne spune coordonatorul de proiecte din cadrul Fundaţiei ADEPT Transilvania, Laura Chirilă-Paşca:

Reprezentanții Fundației Adept spun că proiectul TransilvaCOOPERATION implementat la Angofa, dar şi la Viscri, în județul Brașov, s-a bazat pe trei strategii europene, cum sunt strategia de biodiversitate, pactul verde şi strategia de la fermă la furculiţă.

Pe lângă activitățile ce țin de agricultura tradițională, în cadrul proiectului s-au desfășurat și acţiuni concrete de restaurare a habitatelor: reducerea tufărişului, reconvertirea pajiştilor din păşuni în fâneţe, împrejmuirea parcelelor pentru a reduce densitatea şeptelului şi păşunatul abuziv al fâneţelor, restaurarea terenurilor abandonate în pajişti gestionate adecvat.

Toate aceste activități s-au derulat pe parcursul a 3 ani între 2020 și 2023 și au fost finanțate prin programul Life al UE cu aproape 600.000 de euro.

Chiar dacă proiectul a fost finalizat, la Angofa bunele practici au rămas, iar cei de la Fundația Adept au găsit noi sponsori, de data aceasta din Marea Britanie, și continuă activitățile privind agricultura sustenabilă.

La ferma demonstrativă se cresc, în prezent, circa 65 de vaci din rasa scoțiană Angus, dar au loc și activități educative și chiar proiecte de cercetare științifică, după cum ne spune un alt reprezentant al Fundaţiei ADEPT Transilvania, Ben Mehedin:

Nu doar fermierii vin să învețe la Angofa, ci și elevii învață despre agricultura sustenabilă și cum să aibă un comportament prietenos cu mediul.

Și asta cu atât mai mult cu cât vechea școala a fost transformată într-un adevărat centru de instruire, care se cheamă Angofa Wildlife Centre și care s-a transformat, luna trecută, într-un spațiu de explorare pentru cei mici, după cum explică reprezentanta Fundaţiei ADEPT, Ioana Mădălina Marian:

Iată cum, cu bani europeni sau prin sponsori generoși, dar mai ales prin dăruirea unor oameni întreprinzători, se poate transforma un cătun-fantomă într-un proiect de succes, care ar merita replicat și în alte zone din țară, în care se dorește protejarea biodiversității și dezvoltarea rurală durabilă.

Autor: Sorin Șchiopu