Foto: RTV.net Astăzi este „lăsata secului” pentru Postul Paștelui
În 27 februarie, biserica ortodoxă și cea greco-catolică încep Postul Mare, care se întinde pe o perioadă de șase săptămâni, plus Săptămâna Patimilor.
Sintagma ”lăsata secului” are înțeles de uscat, fără grăsime, însă postul pe care îl cere Biserica nu se referă doar la abținerea de la anumite alimente, ci și de la ”lumea împătimită”.
Lupta cea mai grea în post este împotriva faptelor și gândurilor rele și păcătoase, mai ales că omul zilelor noastre are un adevărat cult față de trup, spune preotul ortodox din Tîrgu-Mureș, prof. Dr. Vasile Citirigă:
Noi ne ferim de post pentru că suntem educați într-o cultură cu totul materialistă. Noi avem un cult față de trup, un cult exagerat. De aici pornesc necazurile cu postul. Noi idolatrizăm trupul și această preocupare a noastră intră în contradicție cu postul. Partea mai grea este aceea de a te debarasa de păcate. Această renunțare la plăceri îmi dă dispoziția necesară de a mă apropia de Dumnezeu care mă sensibilizează pentru fapte duhovnicești.”
Întotdeauna creștinii au postit sever înainte de Paști, mai ales la țară, unde se înlocuiau inclusiv vasele în care se gătea, spune muzeograful târgumureșean, Laura Pop:
De obicei se făceau petreceri, înainte de lăsatul secului. Tinerii se întâlneau pentru că în timpul postului nu mai aveau voie să joace, deci era ultimul joc înainte de postul Paștelui. Se organizau și mese. Existau și zone unde se mascau. Cea mai răspândită practică de postul paștelui era curățirea vaselor. În Transilvania, în general, se înlocuiau toate vasele. Vasele de dulce se urcau în pod și se înlocuiau cu vasele de post.”
Postul sfintelor Paști este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an.
Anul acesta, Paștele este sărbătorit de toți creștinii la aceeași dată, în 16 aprilie. El a mai fost sărbătorit în aceeaşi zi de catolici şi de ortodcşi în 2004, 2007, 2011 și 2014. Următparea dată comună de Paști este în anul 2025.
Cristina Bulbescu
