Avertismentele devin realitate: suntem din ce în ce mai îndatorați.
Publicat de Corina Muntean, 14 aprilie 2022, 10:53
Datoria guvernamentală a urcat la aproape 597 miliarde lei, la finele lunii februarie şi a trecut de jumătate din PIB. Care sunt consecințele?
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) se situa, în februarie 2022, la 596,9 miliarde de lei, cu peste 5 miliarde de lei în plus faţă de ianuarie, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală a fost de 50,6% la sfârşitul lui februarie. Din acest total, datoria pe termen mediu şi lung se cifra la 579 de miliarde de lei, iar cea pe termen scurt la 17,74 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 497,5 miliarde de lei, era reprezentată de titlurile de stat. Împrumuturile se cifrau la 90 de miliarde de lei. Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui februarie, la peste 580 miliarde lei, din care 562 de miliarde- pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,81 miliarde de lei, din care 16,78 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 307,7 miliarde de lei (sau 26,1% din PIB), din care 302,8 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi doar 4,5 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale. Partea neplăcută cu datoriile este că ele trebuie plătite, la scadență, altminteri se intră în incapacitate de plată și încep problemele grave. Datoria pe termen scurt va trebui să-o achităm prin efortul nostru al tuturor. Datoria pe termen lung, așa cum ne-am obișnuit până acum cu mai toate guvernele ce s-au succedat la cârma țării, va fi rostogolită cât se va mai putea. Practic ea va fi pusă în sarcina copiilor și nepoților noștri. Depinde de noi să le asigurăm un viitor cert, lispit de griji, oferindu-le de pe acum șansa de a produce și exporta suficient de mult încât să se asigure că vor putea acoperi serviciul datoriei publice dar și private.
Dar, privind cum se prezintă acum lucrurile, românii nu sunt deloc optimiști. În fapt, ei devin tot mai pesimişti în legătură cu evoluţia situaţiei lor financiare în contextul scumpirilor tot mai pronunţate la utilităţi şi alimente, a creşterii dobânzilor şi a inflaţiei sporite, dar şi din cauza conflictului geopolitic din regiune. Astfel, jumătate dintre români (49,4%) consideră că situaţia lor financiară din acest an s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, iar 43% estimează că o vor duce mai rău în perioada următoare, conform unui sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. În perioada următoare, principalul motiv de îngrijorare pentru 24,7% dintre respondenţi îl reprezintă creşterea preţurilor la energie, un procent de trei ori mai mare comparativ cu cei care sunt preocupaţi că şi-ar putea pierde locul de muncă. În topul motivelor de îngrijorare se află şi riscul extinderii conflictului din Ucraina (19,8%), riscuri la adresa sănătăţii în contextul pandemiei COVID-19 (16,3%). Creşterea inflaţiei şi impactul asupra veniturilor şi economiilor îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenţi, iar o potenţială penuria de alimente – pe 12,5% dintre ei.
Sondajul privind situaţia financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna martie, pe un eşantion de aproape 1.400 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
