Foto: European Commission/facebook Comisia Europeană nu a făcut, încă, publice concluziile sale după discuţiile de la Bruxelles, de la începutul săptămânii, cu miniştri ai Guvernului României
Potrivit corespondentului RRA, Bogdan Isopescu, Executivul comunitar nu a fost convins, deocamdată, că pot fi aplicate anumite reforme asumate prin PNRR şi nici că se pot lua măsuri substanţiale pentru reducerea dezechilibrelor bugetare :
Surse oficiale de la Bruxelles spun că planurile şi măsurile prezentate de cei trei miniştri nu au convins Comisia Europeană că sunt suficiente pentru a redresa situaţia din România. Măsurile de reformă nu sunt văzute de Comisie ca fiind unele esenţiale sau pe măsura angajamentelor, inclusiv ministrul finanţelor, Marcel Boloş, spunea că Bruxelles-ul aşteaptă mai mult.
Nici propunerile privind amânarea sau modificarea ţintelor de deficit bugetar nu au fost primite bine, mai ales că România are o situaţie fragilă din acest punct de vedere, în condiţiile în care este singurul stat membru cu o procedură de infringement, ce-i drept îngheţată în momentul declanşării pandemiei. Comisia Europeană nu a comunicat nimic public în legătură cu discuţiile cum guvernul român şi nici nu o va face conform procedurilor care presupun comunicarea strict cu executivul de la Bucureşti.
Ceea ce am putea şti însă despre poziţia Comisiei Europene vine fie pe canale neoficiale, fie din recomandări şi rapoarte de ţară din trecut, cum ar fi cele de pe 24 mai. Prin comparaţie, putem vedea diferenţele între ce vrea Comisia şi ce face România. Toate problemele sunt împachetate sub formula, citez: „România creşte repede, dar odată cu acest lucru cresc şi vulnerabilităţile sale”, am încheiat citatul.
La capitolul vulnerabilităţi apare din nou deficitul bugetar, creşterea sa galopantă de anul acesta a făcut ca reprezentanţii Comisiei să se deplaseze în România special pentru a înţelege ce se întâmplă, dar recomandările Comisiei pot fi întrevăzute şi din raportul Băncii Mondiale din martie 2023. Acest raport vizează reformele fiscale care trebuie aplicate de România pentru a îndeplini ţintele din PNRR, un document finanţat tot de Uniunea Europeană.”
Opoziţia susţine că Executivul European nu ar fi acceptat creşterea pragului pentru deficitul bugetar pentru că nu are încredere în promisiunile de reformă ale guvernului de la Bucureşti. Şi reprezentanţii mediului de faceri au transmis Comisiei Europene, printr-o scrisoare, că trebuie luate în considerare o serie de linii roşii pentru măsurile fiscale propuse de actualii guvernanţi.
Sursa: RRA
