Copiii refugiaţilor ucrainieni din Braşov şi Mureş au greu acces la medicul de familie

Publicat de Stan Lucian, 23 februarie 2024, 15:00

Asta rezultă dintr-un chestionar aplicat de Asociaţia Moaşelor din România şi partenerii săi privind vaccinarea pentru rujeolă a copiilor refugiaţilor ucrainieni. Aceştia cu greu pot ajunge să se înscrie pe lista unui medic de familie, ceea ce înseamnă că nu pot primi nici vaccinurile de bază, mai ales în plină epidemie de rujeolă.

Potrivit datelor oficiale, în judeţul Braşov sunt înscrişi la şcoală aproximativ 600 de copii, iar în Mureş sunt 126 de copii.

Vicepreşedintele Asociaţiei Moaşelor din România, Irina Mateescu:

În judeţele pe care le menţionaţi sunt probleme foarte mari cu înscrierea la medicul de familiei. Ei nu erau nevaccinaţi pentru că nu doreau ci pentru că nu îi înscria nimeni pe listele dumnealor şi aici este datoria Guvernului şi a Ministerului Sănătăţii să găsească soluţii pentru traducerea consultaţiilor şi uşurarea înscrierii pe liste a pacienţilor refugiaţi.”

Situaţia este aceeaşi în toate judeţele unde există copii refugiaţi.

Aceasta a mai arătat că, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, sistemul public medical din România încă nu este pregătit pentru integrarea refugiaților, iar persoanele vulnerabile în continuare nu au acces la servicii medicale vitale și la servicii esențiale pentru sănătatea reproducerii.

În total, de la începutul războiului din Ucraina, Asociația Moașelor Independente a furnizat sprijin și servicii pentru persoane refugiate și vulnerabile în peste 150.000 de cazuri.

„Toate aceste servicii trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor din România, iar statul român trebuie să integreze urgent serviciile bazate pe moașe în sistemul public de asigurări medicale, pentru ca moașele să poată preveni complicații și să contribuie la scăderea ratelor de mortalitate infantilă, maternă, cauzată de cancere feminine, scăderea sarcinilor și abuzurilor la adolescente, scăderea ratei de prematuritate. Moașele pot crește nivelul de educație și de alfabetizare în sănătate al adolescenților, femeilor și întregii familii și societăți. Moașele pot îngriji mama și nou-născutul împreună, fără ca aceștia să fie separați inutil după naștere, în cazurile în care atât mama, cât și nou-născutul sunt sănătoși, pot crește rata nașterilor naturale și a alăptării, precum și rata vaccinării pediatrice și anti-HPV”, a mai susținut Irina Mateescu.

Potrivit asociației, femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, adolescenții, femeile aflate într-o situație de abuz, pacientele oncologice sunt în continuare dependente de sprijinul organizațiilor civile și nu au altă cale de a accesa serviciile vitale de care au nevoie.

Costuri ridicate, lipsa specialiștilor, lipsa informațiilor și lipsa moașelor din sistemul public de îngrijire pre și post-natală și de planificare familială sunt probleme cu care se confruntă toate femeile din România zi de zi. Pentru femeile refugiate, intervine și bariera de limbă și toate acestea au un impact și mai grav. Știm că sistemul medical românesc este copleșit și avem cazuri de medici a căror frustrare de a nu avea condiții bune și suficient personal medical se răsfrânge asupra refugiaților, care sunt tratați cu ostilitate sau chiar refuzați. Sistemul medical din România încă nu este pregătit pentru integrarea refugiaților și nu oferă nicio alternativă acestor persoane. Unele femei aleg să se întoarcă în Ucraina pentru a naște, a face avort sau a beneficia de metode de contracepție”, a declarat Irina Mateescu.

Autor: Sanda Vițelar