Sursa foto: lumeasatului.ro Culturile medicinale sunt unele dintre cele mai profitabile în România
Dintre acestea, măceşul se distinge prin faptul că e rezistent şi poate fi aclimatizat în orice zonă însorită. Din păcate, noi românii nu îi cunoaștem suficient de bine potențialul. Străinii vând măceșele cu mii de euro tona, în timp ce noi le ignorăm beneficiile curative sau potențialul de business. Sunt însă și exemple pozitive, care ne dau un semn de încredere că se poate face bani din această cultură.
Măceşele sunt utilizate la producerea de siropuri naturale, ceaiuri, dulceţuri, gemuri, vin de măceşe, dar şi medicamente, având proprietatea de a întări organismul. La noi, medicamentele fabricate din măceşe sunt mai puţin cunoscute, însă pe plan mondial acestea sunt la mare căutare. România nu vrea sau nu știe să se folosească de adevăratele avantaje pe care le are. Pentru că nu avem suficiente fabrici de procesare şi nicio industrie de profil bine dezvoltată, măceşele, atât de bogate în vitamina C, se usucă neculese pe câmp. Fructele, folosite în industria farmaceutică, dar și în dulcețuri sau în sosuri, îi încântă pe străini, care cumpără tot ce strâng oamenii de la ţară. Germanii sau italienii, de exemplu, sunt dispuşi să dea şi 1.000 de euro pe tona de măceșe. Din Maramureș, zeci de tone de măceșe vor ajunge în Germania. Fructele, considerate adevărate medicamente naturale, rămân în păduri și pe dealuri pentru că se culeg greu și puțini se înhamă la o muncă atât de meticuloasă. După ce fructele sunt culese, sunt atent sortate pentru a fi înlăturate cele strivite, necoapte sau stricate, apoi sunt puse în lădiţe sau în saci şi ţinute la temperaturi de până la -20 de grade Celsius pentru a se păstra în condiţii bune.
În mod obişnuit, măceșele sunt sortate la direcțiile silvice pentru a fi livrate firmele din străinătate. Din păcate, însă, o cantitate mare se pierde în acest moment din lipsă de culegători, susţin reprezentanţii direcţiior silvice. La rândul lor, italienii transformă măceșele în gemuri, siropuri sau în sosuri pentru fripturi. În Bistrița Năsăud, un culegător primește circa 3 lei pentru un kilogram, deşi peste graniță prețul devine aproape dublu. Intuind potențialul afacerii, autoritățile din jud. Alba au găsit o soluţie pentru ca măceșele să ajungă și pe piața internă. O cantitate considerabilă este transformată în pastă, chiar la sediul Ocolului Silvic din Sebeș, iar o pungă de 5 kilograme se vinde cu 30 de lei. De asemenea, la Saschiz, în Mureș, este sezonul coarnelor, arbust înrudit cu măceşul. Fructele sunt comestibile, și au gust astringent când sunt consumate proaspete. Din ele se fac tot felul de bunătăți: gem, dulceață, sirop şi au o aromă acidă, descrisă ca un amestec de merișoare și vișine. Un borcan de dulceață sau sirop de coarne costă între 10 și 15 lei.
Rețetele localnicilor l-au ademenit până și pe prinţul moştenitor al Coroanei Britanice, Charles. Potrivit Pro Tv, o fundație patronată de Alteța Sa regală a adunat anul acesta o sută de kilograme de coarne de la localnici. Acesta este cel mai concludent exemplu că roadele pământului pot fi valorificate cu inteligenţă şi beneficii de sănătate dar şi financiare.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
sursa: www.protv.ro
