Datoria întregii lumi la bănci şi la cele mai mari fonduri de investiții a ajuns la 277 trilioane de dolari, în contextul pandemiei
Publicat de Corina Muntean, 19 ianuarie 2021, 11:05
Nu cu mult timp în urmă austeritatea şi reducerea cheltuielilor publice erau singura cură de însănătoşire fiscală prescrisă de doctorii în economie.
Între timp, mentalitatea lumii faţă de datorii de la criza trecută la cea actuală, s-a schimbat, arată Newsweek. Unele cercetări sugerează că odată ce datoria trece de 90% din PIB, riscurile unui impact negativ mare asupra creşterii pe termen lung devin extrem de semnificative. Mai precis, dacă datoria unei ţări este prea mare, ea îngreunează creşterea economică. Dar exemplul Japoniei, cu o datorie de 200% din PIB, fie face notă discordantă, fie remodelează teoria datoriilor publice.
Totuși, lumea trece acum prin „impactul unui tsunami de datorii”, potrivit Institutului Internaţional de Finanţe (IIF). La nivel global, se aşteaptă ca datoria să atingă 277.000 de miliarde de dolari ceea ce reprezintă 365% din PIB-ul global. Aceasta este de puţin peste patru ori valoarea care îi îngrijora pe teoreticienii finanţelor acum un deceniu. Practic, datoria nu a fost niciodată mai mare ca valoare sau ca procent, de la instaurarea păcii după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul datorie/PIB al SUA se situează la puţin sub 97%, în Marea Britanie este la aproximativ 102%, în Italia la 158% şi în Grecia la 213%.
În prezent există puţine economii occidentale cu datorii sub acest „temut” prag de 90%. În Europa de Vest există o serie de excepţii – Germania, Austria şi Olanda fiind cele mai importante. Nici România nu stă chiar atât rău la acest capitol, chiar dacă datoria publică a urcat anul trecut spre circa 50 % din PIB cu șanse să atingă 100% în 2027. Chiar și așa, în versiunea modernă a keynesianismului, teoria cheltuielilor crescute pentru a promova creşterea economică, este acum practicată de majoritatea economiilor dezvoltate, în timp ce ele suportă datorii de peste 100% din PIB.
„Nu ne foloseşte la nimic să ne gândim la datorii ca fiind bune sau rele”, pentru că traversăm exact tipul de vremuri pentru care datoria publică este concepută – război, pandemii, recesiuni masive – spun teoreticienii. Ce procent din datoriile 277.000 de miliarde de dolari va fi cu adevărat de natură să îngrijoreze, rămâne de văzut. Atâta timp cât ratele dobânzilor rămân scăzute şi strategiile pe termen lung sunt puse în aplicare, economiştii nu intră încă în panică, scrie Newsweek. Însă, este foarte greu să prezici momentul exact când se va schimba pofta de împrumuturi şi asta se poate întâmpla destul de brusc.
Pe de altă parte, creşterea record a datoriei guvernamentale la nivel global va afecta în mod disproporţionat pieţele emergente, iar un motiv de îngrijorare îl reprezintă faptul că ţările în curs de dezvoltare nu beneficiază de dobânzi reduse pentru serviciul datoriei, a anunţat agenţia de evaluare Fitch Ratings.
Potrivit calculelor Fitch, datoriile suverane la nivel global au crescut cu 10.000 de miliarde de dolari până la 77.800 miliarde de dolari, sau 94% din Produsul Inter Brut mondial.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Târgu Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
