Democraţie de calitate redusă, inegalităţi mari la venituri, educaţie şi sănătate precare
Pe scurt, acestea sunt marile probleme ale ţării, arată un nou raport care atrage atenţia că o proporţie covârşitoare din populaţie consideră că ducea o viaţă mai bună în comunism.
România este ţara cu cea mai pronunţată inegalitate de venituri dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, arată cel mai recent raport al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung. Şansele unei persoane de a avea o viaţă lungă şi o calitate a vieţii decentă depind într-o măsură extrem de ridicată de locul şi de familia de provenienţă. Vârsta, etnia, nivelul de bunăstare al părinţilor, nivelul de dezvoltare al localităţii şi regiunii sunt atribute care prezic nivelul de educaţie şi profesia unei persoane, iar acestea îi determină în mare măsură calitatea vieţii. Raportul „Atitudini şi valori de tip progresist în România”, publicat de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung menționează că deşi evoluţia României a fost cel puţin satisfăcătoare faţă de momentul aderării la UE, acum 15 ani, există câteva argumente puternice în favoarea unor schimbări majore de direcţie în politicile publice. Iar accentul ar trebui pus pe inovaţie şi pe creşterea calificării forţei de muncă, pe reducerea inegalităţilor, pe întărirea coeziunii sociale şi a calităţii guvernării, atrag atenția realizarorii raportului. De pildă, dacă în 1990 valoarea indicatorului mortalităţii infantile era cu 25% mai mare în rural, comparativ cu urbanul, acum este cu 50%, la fel şi rata de abandon şcolar, aceasta din urmă atingând 5,5%, cea mai mare din UE, unde media este de 1,2%. Eşecul modelului de dezvoltare românesc este ilustrat de datele referitoare la deprivarea socială şi materială a tinerilor. România se plasează pe ultimul loc cu 24% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani cu un nivel de trai scăzut, faţă de 7% la nivel european, fiind într-o tendinţă de creştere din 2019. Indicele de deprivare socială şi materială al UE, explică autorii, exprimă proporţia persoanelor care nu-şi pot acoperi 5 din 13 nevoi de bază ale vieţii considerate indispensabile unui trai decent, cum ar fi plata chiriei sau a întreţinerii, utilizarea automobilului, accesul la internet, două perechi bune de pantofi, activităţi regulate de petrecere a timpului liber, ieşitul în oraş cu familia şi prietenii sau cumpărarea haine noi. Şi asta pentru că banii lipsesc, românii comparându-se din punct de vedere social și economic tot mai mult cu perioada comunistă, inclusiv cei considerați a fi în clasa de mijloc, care au în general o preferinţă pentru capitalism. Raportul se încheie cu câteva recomandări care ar trebui aplicate de autorităţi, printre care discutarea şi implementarea impozitării progresive a veniturilor şi la un nivel mai ridicat al averilor, eliminarea scutirilor de impozitare şi creşterea unor tipuri de impozite precum cele din dividende sau moşteniri, politici integrate pentru a oferi condiţii de locuire decentă pentru anumite categorii de populaţie, de susţinere a angajaţilor, un sprijin masiv pentru educaţie şi sănătate.
Raportul Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung a fost realizat de trei universitari. Doi dintre aceştia sunt clujeni, respectiv prof dr. Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiul Democraţiei al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, şi lector dr. Sorin Gog, sociolog, cadru didactic la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, iar unul din Capitală, conf. dr. Claudiu Tufiş, cadru didactic universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
