Dezvoltarea durabilă din România, dependentă de educația cetățeanului și de finanțare

Președintele Federației Patronatelor din Turism din România, Dragoș Răducan, a subliniat faptul că în România cel mai bun ecoturism se face la hotelurile de 5 stele, care au bani pentru a fi prietenoase cu natura, respectiv au stație de tratare a apelor uzate, folosesc detergenți și mâncare ecologică.

El arată că ecoturismul este un experiment de marketing, care a avut succes în Occident. La noi, însă, trebuie mai întâi educat turistul, căruia îi lipsesc cei 7 ani de acasă, spune Dragoș Răducan:

Este un experiment de marketing, făcut acum câțiva ani, care a prins foarte bine în țările dezvoltate, unde a creat o nișă. În România, în primul rând, trebuie educat turistul; din păcate, turistul nostru mai întâi trebuie învățat și educat cu cei 7 ani de acasă și, după aceea, mai e mult timp până la fi educat să fie prieten cu natura: să ne educăm turiștii să nu arunce hârtii, să nu arunce țigări. – Cum vă explicați faptul că același turist la noi aruncă, și în altă parte știe să nu arunce? -Pentru că, deși legislația este mult mai dură în România decât în străinătate, la noi nu se aplică”.

Direcția Agricolă Mureș, alături de APIA, sprijină demersurile pentru un mediu curat, prin organizarea de cursuri de agromediu și climă, cu fermierii, a declarat directorul instituției, Ileana Gușatu:

Sunt cursuri pentru agromediu și climă și, nu numai prin noi, ci și prin APIA, fermierii sunt obligați să respecte condițiile de mediu. De exemplu, nu este voie să se dea foc miriștilor, să se polueze solurile cu nitrați, cu nitriți. Deci suntem implicați în acel proiect și noi: nu numai că le aducem la cunoștință fermierilor, dar, prin celelalte structuri agricole din județ, chiar îi obligăm să respecte acest lucru”.

În ce-i privește pe apicultori, aceștia tocmai pregătesc proiectele de finanțare pe dezvoltarea fermelor mici, din Programul Național de Dezvoltare Rurală, cu termenul de depunere a dosarelor pe 31 iulie.
Directorul adjunct al Apicola SA Mureș, Cristina Cojocaru, precizează că, anii trecuți, nu s-a depus niciun proiect din Mureș, fiindcă era nevoie de un număr foarte mare de familii de albine,  154.
Anul acesta, apicultorii speră să poată depune dosare de finanțare, pentru că plafonul minim a fost înjumătățit.
Mai gravă este, însă, distrugerea accelerată a familiilor de albine, prin acceptarea, de către România, a unor pesticide care, în Uniunea Europeană, sunt interzise, explică Cristina Cojocaru:

Problema noastră cea mai mare este că s-a obținut, din nou, derogare de folosire a neo-nicotinoidelor, pesticide care se folosesc pentru tratarea semințelor și care, în toată Uniunea Europeană, sunt interzise, și astfel mor familiile de albine. Am avut sesizări că, la culturile de rapiță și la cele de floarea soarelui, s-a produs decimarea efectivelor de albine. Ca urmare, [substanța] se regăsește și în nectar, iar albina, adunând acel nectar, este afectată”.

Organizația Focus Eco Center a semnalat, în Tîrgu Mureș, mai multe probleme nerezolvate pentru dezvoltarea durabilă, precum cea a spațiilor verzi, sau, în județ, problema calității apelor și a gestionării deșeurilor, a explicat președintele Hajdu Zoltan:

Ne ocupăm, în Tg. Mureș, de problema spațiilor verzi, dar, deocamdată, merge destul de greu această treabă. În județul Mureș, ne preocupăm de problema managementului integrat al apelor, unde, din păcate, avem destul de multe probleme de regularizare a râurilor. Sunt destul de multe probleme și cu gestionarea deșeurilor, încă nu avem o entitate (n. r. juridică) care să gestioneze colectarea selectivă și pe urmă reciclarea”.

Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale, fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi.
Pentru ca acest deziderat să poată fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a procesului de dezvoltare durabilă, se arată în Declarația asupra Mediului și Dezvoltarii, semnată la Rio de Janeiro în 1992.

Valeriu Russu