Dionisie Erhan – Vlădica cel Sfânt al Unirii. Întruparea şi Împărtăşirea Sfinţeniei

Publicat de Rotar Mirela, 12 septembrie 2022, 15:56

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 13 septembrie 2022, de la ora 19:00, la Radio România Cultural: Dionisie Erhan – Vlădica cel Sfânt al Unirii. Întruparea şi Împărtăşirea Sfinţeniei. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Valentin Zorilă, Diana Decuseară, Anatol Durbală, Dan Melnic, Ghenadie Gâlcă, Mircea Constantinescu, Marcelo Cobzariu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Petru Hadârcă, Constantin Florescu, Alexandru Nedelcu, Alexandru Pleșca, Ana Tkacenko, Ioan Pavel, Ion-Costin Manoliu. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău.

Spectacolul Dionisie Erhan – Vlădica cel Sfânt al Unirii. Întruparea şi Împărtăşirea Sfinţeniei, va fi ascultat și sâmbătă, 17 septembrie 2022, de la ora 14:00, de publicul prezent în Sala Antract a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ediția a VII-a.

În 2018, anul în care s-a împlinit un veac de la realipirea Basarabiei la patria-mamă, România, la Mănăstirea Suruceni din apropiere de Chişinău, au început lucrările de restaurare a Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. În timpul săpăturilor în jurul bisericii, muncitorii au observat o spărtură în partea din spate a mormântului unde fusese îngropat Preasfinţitul Dionisie Erhan, Episcop de Cetatea-Albă-Ismail (1932-1943). La 10 iulie 2018, a fost deschis integral mormântul şi în el s-a aflat, în chip minunat, trupul neatins de stricăciune al Episcopului Dionisie (1868-1943), semn că acest ierarh al Bisericii Ortodoxe Române a dobândit de la Dumnezeu harul sfinţeniei. În memoria contemporanilor săi rămăsese drept Episcopul Sfânt al Unirii, un mare propovăduitor al valorilor creştine şi naţionale, stareţ al Mănăstirii Suruceni, senator în primul parlament al României Întregite (1918), episcop al României Mari.

Încă din timpul vieţii sale pământeşti, personalităţi ale culturii româneşti precum Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gala Galaction sau Nichifor Crainic, ori mari luptători pentru dezrobirea Basarabiei ca Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan sau Ion Inculeţ, au lăsat mărturie scrisă despre Episcopul care a ştiut să unească glasul duhului cu glasul sângelui, adeverind că au cunoscut un îndumnezeit.

S-a născut în satul Bardar, judeţul Lăpuşna, Basarabia, cu numele de botez Dimitrie. Părinţii n-au putut să-i asigure plata pentru şcoală, deşi îi descoperiseră înzestrările: o minte ageră, un suflet curat, o credinţă puternică. La 15 ani a intrat ca frate la Mănăstirea Suruceni, unde a fost tuns în monahism (1890) cu numele Dionisie. Cunoştinţele teologice, istorice şi literare le-a cules şi le-a adâncit singur, citind cu nesaţ cărţile aduse clandestin de peste Prut şi marea teologie rusă, aflată într-un moment de culme la sfârşitul secolului 19. A devenit apoi ieromonah (1904) şi stareţ al mănăstirii (1906), cea mai reprezentativă figură a vechiului aşezământ călugăresc, unde a renovat clădirile, a zidit o moară şi o şcoală, a început cultivarea viilor altoite în jurul vetrei monahale. În timpul când Basarabia era păstorită de Episcopul Pavel Lebedev (1871-1882), care voia să rusifice Biserica basarabeană, prin citirea şi cântarea moldovenească, fratele Dimitrie păstra limba şi duhul vechi moldovenesc în mănăstire, pe care mai târziu le-a cultivat şi în sufletele celor pe care i-a păstorit ca stareţ şi episcop. Din 1906, au fost editate la Chişinău primele ziare în limba română, Basarabia, Moldovanul şi Luminătorul, la care a colaborat şi ale căror redacţii le cerceta adeseori, ajutând pe intelectualii români care se străduiau pentru redeşteptarea politică şi naţională a moldovenilor dintre Prut şi Nistru. În anii 1917-1918, a fost un susţinător al Unirii Basarabiei cu România. În noaptea de 7 ianuarie 1918, la Mănăstirea Suruceni, Stareţul Dionisie i-a ocrotit şi sprijinit pe Ion Pelivan, Ion Buzdugan şi ceilalţi fruntaşi din Sfatul Ţării să ajungă la Iaşi. Aceştia plecaseră pe jos din Chişinăul terorizat de soldaţii ruşi bolşevizaţi, cu ţelul de a ajunge la Iaşi, unde se afla guvernul român şi a cere ajutorul armatei române.

În 1918, Arhimandritul Dionisie Erhan a fost ales Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, apoi, din 1933, Episcop de Cetatea-Albă-Ismail. A fost un îndrumător luminat al credincioşilor, înzestrând eparhia sa cu o tipografie, un orfelinat, cu ateliere de pictură şi ţesătorie naţională; a zidit biserici noi, lăsând în sufletele celor care l-au cunoscut, sentimentul unui vlădică sfânt. În 1940-1941, după ocuparea Basarabiei de către armata sovietică, pentru scurt timp a deţinut Scaunul Episcopal de la Curtea de Argeş. În septembrie 1941, s-a întors la Chişinău, de unde a plecat la Domnul la 17 septembrie 1943.

Ţinând seama de viaţa sa sfântă şi de roadele minunate ale lucrării şi păstoririi sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 25 octombrie 2018, a găsit că este bineplăcut lui Dumnezeu şi folositor obştii drept-credincioşilor ca el să fie preţuit cu cinstirea cuvenită şi să fie înscris în rândul sfinţilor ierarhi din calendarul ortodox. Pentru pomenirea sa a fost statornicită ziua de 17 septembrie a fiecărui an, această prăznuire fiind înscrisă în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

Viaţa şi lucrarea Sfântului Dionisie Erhan constituie obiectul celor două scenarii radiofonice, intitulate: Dionisie Erhan – Vlădica cel Sfânt al Unirii şi Dionisie Erhan – Întruparea şi Împărtăşirea Sfinţeniei, primul având accentul pe perioada dinainte de Marea Unire de la 1918, cel de-al doilea pe intervalul de timp de la alegerea sa ca episcop până la trecerea la cele veşnice. Cele două spectacole-document, realizate după aceste scenarii, vor fi difuzate în premieră absolută marți, 13 septembrie 2022, de la ora 19:00, la Radio România Cultural și sâmbătă, 17 septembrie 2022 – Dionisie Erhan – Vlădica cel Sfânt al Unirii, respectiv sâmbătă, 24 septembrie 2022 – Dionisie Erhan – Întruparea şi Împărtăşirea Sfinţeniei, de la ora 23:00, la Radio România Internațional 2.

Viaţa şi lucrarea Sfântului Ierarh Dionisie Erhan într-un spectacol-document care, mai ales în împrejurările de azi, are rol de îndemn şi îndreptar.