Dunărea, fluviul care unește

Publicat de Rotar Mirela, 9 noiembrie 2026, 11:00 / actualizat: 15 noiembrie 2026, 13:44

La Sofia, în Bulgaria, s-a desfășurat săptămâna trecută cea de-a 15-a ediție a Forumului Anual „Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării”(SUERD).

Este vorba despre cel mai important eveniment de la nivel macro-regional care reunește anual, oficiali europeni, factori de decizie de la nivel local și regional, experți și reprezentanți ai mediului academic, ai mediului de afaceri și oameni din societatea civilă din cele 14 state situate în bazinul Dunării.

Cu acest prilej, miniștrii și miniștrii adjuncți responsabili cu dezvoltarea regională din cele 14 țări membre ale acestei strategii au semnat o declarație comună, angajându-se să consolideze în continuare coeziunea, conectivitatea și reziliența Regiunii Dunării, subliniind totodată importanța stabilității regionale pentru viitorul UE.

Declarația pune accent pe reducerea disparităților teritoriale și pe o colaborare mai strânsă între statele membre UE și cele non-UE din bazinul Dunării. De altfel, motto-ul sub care s-a desfășurat președinția bulgară a SUERD a fost „Crearea de punți între regiuni, construirea de coeziune: o Dunăre mai puternică pentru toți”.

Marcând cincisprezece ani de existență a SUERD, participanții la forumul din capitala Bulgariei au arătat că pentru UE Dunărea nu este doar un fluviu, ci un factor de care depind economic 112 milioane de europeni.

Dunărea traversează 14 țări, dintre care 9 sunt membre ale UE. De-a lungul Dunării se vorbesc 12 limbi, iar fluviul trece prin 4 capitale – Viena, Budapesta, Bratislava și Belgrad.

Astfel, Dunărea reprezintă una dintre cele mai naturale legături între țările din regiune, dar este nevoie de eforturi susținute pentru a transforma acest lucru într-o conectivitate economică reală.

Participanții la forumul de la Sofia au subliniat că sunt necesare mai multe poduri și porturi moderne pentru a face din fluviu un motor al dezvoltării, în special în zonele care se confruntă cu declin demografic și o activitate economică redusă.

Spre exemplu, viceprim-ministrul bulgar Atanas Pekanov a declarat că Regiunea Dunării reunește atât unele dintre cele mai dezvoltate economii ale Europei, cât și teritorii care se confruntă încă cu probleme structurale, iar Europa nu își poate permite să concentreze activitatea economică în doar câteva locuri, întrucât toate regiunile dețin un potențial de dezvoltare.

El a subliniat că fondurile de coeziune rămân esențiale și a pledat pentru o mai mare flexibilitate în cadrul următorului exercițiu financiar, astfel încât să fie reflectate nevoile specifice ale fiecărei regiuni.

La rândul său, Juraj Droba, președintele Regiunii Autonome Bratislava și vicepreședinte al Comitetului European al Regiunilor, a pledat pentru ca autoritățile locale și regionale să aibă un rol nu doar în punerea în aplicare a deciziilor europene, ci și în stabilirea priorităților și elaborarea de soluții.

La forumul de la Sofia s-a vorbit și despre securitate, iar ministrul bulgar de interne Ivan Demerdzhiev a afirmat că securitatea reprezintă o condiție prealabilă indispensabilă pentru dezvoltarea regională. În opinia sa, criminalitatea organizată, amenințările hibride și migrația ilegală sunt provocări care necesită o acțiune comună și interoperabilitate și pentru țările din regiunea Dunării.

La finalul lucrărilor, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria, Iordanka Chobanova, a evidențiat câteva concluzii-cheie, importante pentru viitorul regiunii Dunării.

Mai întâi, a vorbit despre necesitatea de a schimba modul în care privim mediul înconjurător și dezvoltarea economică. Eforturile de a îmbunătăți starea fluviului, de a proteja biodiversitatea, de a conserva solurile și de a ocroti zonele umede au toate o relevanță directă pentru economie, securitate și calitatea vieții oamenilor.

Atunci când apare o problemă undeva de-a lungul Dunării, consecințele acesteia îi afectează pe toți ceilalți, a declarat Iordanka Chobanova. În acest sens, ea a accentuat necesitatea unei mai mari cooperări și a unui schimb mai eficient de date în vederea elaborării unor soluții comune.

Pe lângă inundații, secete și alte pericole naturale, țările trebuie să fie pregătite pentru situații de urgență care afectează infrastructura critică, pentru perturbări în domeniul transporturilor, întreruperi în aprovizionarea cu energie și alte consecințe generate de instabilitatea geopolitică, a mai precizat Iordanka Chobanova.

În partea finală a Forumului, a avut loc o ceremonie de predare a Președinției SUERD. Astfel, secretarul de stat Kristina Bilić a preluat simbolic președinția rotativă de la Bulgaria în numele Republicii Croația. Președinția croată va începe oficial la 1 ianuarie și se desfășoară până la 31 decembrie 2027.

În alocuțiunea sa, Kristina Bilić a explicat că cea de-a doua președinție exercitată de Croația se va desfășura sub sloganul „Împreună suntem mai puternici: securitatea, stabilitatea și prosperitatea regiunii Dunării”.

„Lucrând împreună putem face regiunea Dunării mai puternică, mai conectată și mai prosperă”, a subliniat Kristina Bilić în timp ce primea o cârmă de navă, simbolul Strategiei Dunării, marcând astfel preluarea președinției rotative de către Croația pentru anul 2027.

Autor: Sorin Şchiopu