Efectul economic al epidemiei COVID 19 este deja vizibil

Publicat de Corina Muntean, 10 martie 2020, 08:44 / actualizat: 9 august 2020, 12:15

Marile epidemii precum ciuma de la Atena, ciuma bubonică (moartea neagră), aşa numita ‘gripa spaniolă’ sau SIDA au schimbat situaţia în lume şi au influenţat cursul istoriei, potrivit medicului spaniol Pedro Gargantilla, care crede că este prea curând pentru a şti care va fi impactul mondial al noului coronavirus.

Expertul spaniol Pedro Gargantilla ne asigură că efectul economic al epidemiei COVID 19 este deja vizibil. Deşi consideră că este curând pentru a şti dacă epidemia va avea efectul unei schimbări istorice, măsurile de izolare şi de carantină, recesiunea din China sau consecinţele asupra structurii industriale şi economice presupun deja pierderi greu de cuantificat, cu un efect devastator asupra comerţului, turismului şi lumii afacerilor. ‘Trăim într-o societate de confort şi orice agent extern fizic, chimic sau biologic face să se clatine pilonii săi. Trăim într-un sat globalizat; cu avionul în câteva ore eşti la Wuhan, iar puţin mai târziu în Noua Zeelandă. Posibilităţile de a transmite agenţii biologici aşa cum sunt acum, nu existau înainte. Acum poţi să duci agentul patogen cu tine la celălalt capăt al lumii’, este de părere Pedro Gargantilla, profesor de Istoria Medicinei la Universitatea Francisco din Vitoria (Ţara Bascilor). Guvernele şi autorităţile sanitare, potrivit expertului, încearcă să evite noi epidemii de coronavirus în viitor şi ca această nouă boală să dispară. Scopul este de a evita un nou agent infecţios în lume care să provoace pneumonii şi boli respiratorii. Trecând în revistă câteva mari epidemii din istorie, Pedro Gargantilla a făcut referire la Ciuma neagră sau bubonică care, potrivit expertului, a adus schimbări importante în economie, însoţite de un mare regres. Mortalitatea a fost de 60 la sută, iar omenirea a avut nevoie de 100 de ani pentru a se recupera. ‘A dispărut comerţul, s-au prăbuşit oraşele, oamenii s-au adăpostit la sate, au murit regi, toate structurile sociale au fost afectate’, a explicat el. Aşa-numita ‘gripa spaniolă’ din 1918 a provocat tot atâţia morţi ca Primul Război Mondial, iar unii experţi asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza epidemiei. În acea perioadă de război şi de epidemie activitatea economică s-a prăbuşit şi a impulsionat enorm mişcările migratorii. O altă mare epidemie, din 1981, a fost SIDA care a presupus stigmatizarea unei părţi a populaţiei şi a influenţat enorm asupra obiceiurilor, percepţiilor şi a relaţiilor sexuale. Gargantilla a menţionat şi alte epidemii care s-au succedat de-a lungul acestui secol, precum Sindromul Respirator al Orientului Mijlociu (MERS), din Arabia Saudită, în 2012; Ebola în perioada 2014 – 2016 în Africa; sau Zika care a împiedicat buna desfăşurare a Jocurilor Olimpice din 2016.

‘De unde atâtea epidemii?’, se întreabă expertul, medic şi profesor. El sesizează că o bună parte dintre cele declanşate în secolul XXI sunt legate de contactul cu animalele, amintind că asiaticii şi mai ales chinezii consumă carne de animale în condiţii de igienă precare, direct din pieţe ambulante, sau din crescătorii de la marginea oraşului.