Eveniment „Centenar Horia Șerbănescu”
Marți, 20 februarie 2024, de la ora 18:00, la sediul MNLR (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în spatele Bisericii Albe) sunteți așteptați la vernisajul expoziției „Centenar Horia Șerbănescu”, un eveniment organizat de Muzeul Național al Literaturii Române – MNLR, în colaborare cu Teatrul Național Radiofonic.
Participă: Gina Pătrașcu, Ilinca Șerbănescu, Dara Codescu, Silvia Cusursuz, Dan Claudiu Tănăsescu, Emilia Popescu, Mihai Mălaimare, Manole Pavel Dan. Amfitrion: Loreta Popa.
Actorul Horia Șerbănescu s-a născut la 3 martie 1924, la București, dar a fost declarat oficial abia la 16 martie. A copilărit în cartierul Filantropia, străduța sa fiind una liniștită, patriarhală. Unul dintre vecini era chiar venerabilul Gala Galaction. Un torent optimist. Astfel putea fi caracterizat în câteva cuvinte actorul Horia Șerbănescu. În 1929, când avea exact 5 ani, în programul de sală al Teatrului Cărăbuș pentru spectacolul de mare montare ”Miss Revista”, alături de marele Tănase apărea și micul artist Horia Șerbănescu. Momentul de vârf al revistei îl constituia ”Baletul soldaților de plumb”. Pe scenă apărea o cutie imensă din care ieșeau 18 soldați, un dar simbolic oferit micului rege Mihai. „Majestatea Sa a fost împiedicată să vină pe scenă să-și primească darul”, povestea Horia Șerbănescu, „întrucât s-a constatat că soldații nu aveau în dotare decât slipuri și sutiene. Ca să iasă pasiența maestrului de balet, tânărul Simion Siomin, s-a căutat un copil de vârsta regelui Mihai, care să-i semene sau măcar să poarte plete cum purta pe atunci micul rege. S-a făcut o selecție și dintre cei câțiva presupuși monarhi am fost ales eu”.
Firul carierei artistice s-a oprit și la teatrul din Sărindar, condus de Tudor Mușatescu și Ion Aurel Maican. Pe atunci actorii treceau dintr-o trupă în alta, în funcție de rolurile care li se ofereau. Apoi, la Teatrul nostru, condus de Dina Cocea, unde a făcut de toate. A fost sufleor, regizor de culise, actor, dar și… dactilografă. A plecat la Teatrul Victoria și apoi, din cauza războiului, a jucat sporadic. Primul mare succes a avut loc la Grădina Volta Buzești, cu ”Profesorul de franceză” al lui Tudor Mușatescu. A avut o carieră artistică de invidiat și a jucat de toate: dramă, revistă, comedie, operetă, comedie muzicală, a apărut în filme, la televiziune și la radio. A apărut în ”Directorul nostru”, ”Răsună valea”, ”Telegrame”, ”Mofturi 1900”, ”Politică și delicatese”, ”Căldură mare”. A format un cuplu umoristic alături de Emil Popescu, apoi împreună cu Radu Zaharescu. Au fost cap de afiș la majoritatea spectacolelor de revistă, fiind în același timp solicitați de Televiziunea Română. Radu Zaharescu se ocupa de muzică, Horia Șerbănescu, de scris, microb cu care mărturisea că a fost contaminat, iar amândoi cu interpretarea. A ales comedia gândind că în lume există mulți actori și politicieni care fac lumea să plângă, iar cei care o fac să râdă sunt incomparabil mai puțini. „Socotesc că a fi comic nu este o meserie, ci o chemare. Teatrul nu este o artă, este un secret”, spunea actorul.
Horia Șerbănescu se mândrea cu faptul că a fost în eter cu două roluri de pitici, ”Statu Palma și Barbă Cot”, la prima transmisie teatrală prin cablu de la Teatrul Național, la 13 septembrie 1929, cu feeria ”Rodia de aur” de Adrian Maniu, din distribuția căreia făceau parte Puia Ionescu Mihailide, Băltățeanu, tânărul Finteșteanu în travesti. Bucureștii aveau teatre cu actori mari, restaurante cu orchestre și dizezi, cârciumioare de cartier cu grătar special și câteva personaje pitorești care stârneau amuzament, dar și un pic de compasiune. Radioul era încă în leagăn, abia făcuse primii pași. În 1930, strălucitul actor și umorist Ion Manu inaugura „Unda Veselă”. Mai târziu au apărut Stroe și Vasilache. Cu ei au încercat să semene Radu Zaharescu și Horia Șerbănescu.
Actorul Horia Șerbănescu a murit la 19 septembrie 2010, în același oraș în care s-a născut.
Versnisajul va cuprinde momente de audiție, cu fragmente din spectacolele radiofonice scrie și jucate de marele actor.
Expoziția poate fi vizitată până la data de 3 martie 2024.
Intrarea este liberă.
Sursa: Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice SRR
