Fabrica de zahăr din Luduș se pregătește pentru reluarea producției

În urmă cu câteva săptămâni fabrica a fost autorizată pentru a procesa sfecla de zahăr, însă totul depinde de dorința patronatului de a respecta contractele cu cultivatorii.

Producție de sfeclă există în Mureș, susține directorul executiv al Direcției Agricole Mureș, Ileana Gușatu, care speră să se reia producția din toamnă:

Sfeclă se produce. Vorbeam cu unul din cultivatori, până acum li se arată o producție foarte frumoasă de sfeclă. Avem 1700 de hectare pe care ei se bazează, nu este o suprafață mare, dar dacă anul acesta investitorul nu va face nimic și îi va dezamăgi pe toți cei cu care au încheiat contracte, la anul vom avea poate 10 hectare sau nimic. Sau cultivatorii se vor orienta din nou în afara arcului carpatic și se vor duce acolo unde oamenii sunt interesați să producă în continuare zahăr. Sperăm că își va da seama  conducerea de importanța acestei fabrici, că doar numai să ambalezi zahăr puteau să facă și înainte.”

Reprezentanta patronatului fabricii de zahăr din Luduș, Mihaela Neagu, spune că acum se fac reparații la instalațiile din fabrică pentru reluarea producției din toamnă:

Suntem în plin proces de pregătire. Pentru anul 2023 nu avem decât 3500 de hectare semnate cu fermierii din Mureș și din Cluj. Estimăm o producție între 22 și 25.000 de tone de zahăr. Fabrica nu va funcționa decât în luna octombrie, o singură lună. Cei 100 de oameni care sunt prezenți astăzi și care se ocupă de remont sunt suficienți pentru această perioadă în care vom funcționa.”

Liderul de sindicat din fabrică, Daniel Preda, confirmă că până acum s-a ambalat zahăr importat din Ucraina, însă e convins că din septembrie unitatea va începe producția proprie. Singura problemă, spune acesta, e legată de plecarea mai multor angajați ai fabricii, personalul fiind redus de la 160 la circa 100 în prezent:

După ce s-a terminat proiectul cu pachetele de ajutoare de la Uniunea Europeană, s-a început remontul, suntem în pline reparații și ne pregătim pentru campania de sfeclă din toamnă. Dar, din păcate suntem cam deficitari la personal, la meseriași. Mare parte din tehnologi, electricieni și mecanici au plecat, am înțeles că conducerea nu-și face probleme și vor să îi recheme. La ora aceasta nu se ambalează zahăr la noi, pentru că e defectă mașina de ambalat. Deci se ambalează zahăr din Ucraina, nu sub sigla Luduș, ci sub sigla Bod.”

Reprezentantul din Luduș al Asociației Cultivatorilor de Sfeclă din România, Daniel Istrate, a confirmat, la rândul său, validitatea contractelor încheiate cu Fabrica de Zahăr pentru la toamnă. Acesta spune însă că nu sunt suficiente suprafețe de sfeclă de zahăr contractate:

Contractele cu Fabrica de zahăr din Luduș sunt încheiate. Că până acuma s-a importat, s-a tot ambalat zahărul, trebuiau să lucreze ceva acolo, că pot fi ținuți oamenii degeaba, fiecare firmă privată caută soluții să aibă venituri paralele. Fabrica aduce din import, am înțeles că deja au adus zahăr roșu, îl prelucrează și are contracte pentru toamnă. Problema este că nu are suprafața cultivată cât îi trebuie fabricii, are vreo 3200 de hectare și  le trebuie minimum 5000.”

Analistul financiar Adrian Bența nu se declară surprins de creșterea prețului zahărului în magazinele românești și spune că este vorba de o reacție firească a pieței:

Făcând o comparație între anii anteriori și situația de acum: să-ți crească importurile de zahăr din Ucraina de 17 ori nu înseamnă nepărat că avem o concurență mai mare ci faptul că sunt afectați serios producătorii naționali. Prin urmare, decizia Ucrainei trebuie înțeleasă în contextul în care și alte state europene au interzis importurile de cereale din Ucraina pentru a-și proteja producția națională. Deci situația nu trebuie privită prin prisma creșterii de prețuri, ci pentru că trebuie să ne protejăm producătorii naționali.”

Deja prețurile la zahăr din magazinele românești au crescut cu circa 20 la sută.  La ora actuală,  kilogramul de zahăr costă aproximativ 6 lei, față de 4,50 cât era înainte de sistarea importurilor din Ucraina.

Autor: Valeriu Russu