Fericirea și riscul de sărăcie

Publicat de Corina Muntean, 27 martie 2019, 10:21

România a urcat 4 locuri în ultimul clasament al celor mai fericite naţiuni de pe glob, publicat săptămâna trecută. Poate că datele statistice ne dau o fărâmă de încredere că viitorul va fi mai bun, dar realitatea internă ţine să contrazică acest clasament. Să vedem, însă, cum se împacă fericirea cu sărăcia lucie care se întrezăreşte deja în anumite părţi ale ţării.

România a urcat pe locul 48 potrivit raportui mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU, World Happiness Report 2019, care este întocmit anual, clasament din care rezultă că cele mai fericite ţări din lume sunt Finlanda, Norvegia şi Danemarca, urmate de Islanda, Elveţia şi Olanda. Ţara noastă se află în urcare cu 4 poziţii în decurs de un an, în acest clasament mondial, care ţine cont, începând din anul 2013, de şase factori: PIB-ul pe cap de locuitor, asistenţa socială, speranța de viață, libertatea cetățenilor de a lua decizii vitale în mod independent, generozitatea şi atitudinea cetăţenilor faţă de fenomenul corupţiei. Acești indicatori sunt evaluați pe o scară de la unu la zece puncte, după care se calculează media pentru fiecare țară în parte.

Chiar dacă acest clasament ne arată o tendinţă pozitivă a vieţii, date mai precise publicate de Eurostat demonstrează că România este foarte departe de a fi o ţara omogenă din punct de vedere al riscului de sărăcie. Sărăcia influenţează percepţia vieţii fiecărui cetăţean, iar faptul că variaţia faţă de media naţională (oricum ridicată din perspectivă europeană) merge de la +42% pe axa sărăciei, în Regiunea Nord-Est şi Regiunea Sud-Vest, până la -74% ( la un sfert din nivelul mediu pe ţară) în zona Capitalei, ne întăreşte convingerea că există mai multe mai multe Românii, cu mai multe trepte de fericire. Dacă facem o paralelă între sărăcie şi fericire, sau mai bine spus nefericire, vom constata că regiuni precum Transilvania şi Crişana se află destul de clar sub media naţională a riscului de sărăcie, cu o valoare medie de 18,2%. Ceea ce înseamnă că locuitorii de aici ar trebui să fie mai fericiţi decât cei din alte părţi ale ţării, exceptând Capitala. Dimpotrivă, conform analizei site-ului cursdeguvernare.ro, Moldova şi Dobrogea au un plus de sărăcie de 31,8%. De unde rezultă prioritatea absolută pe care ar trebui să o constituie mult discutata autostradă Târgu-Mureş – Iaşi, pentru a mai estompa diferenţele.

Mai trist este că în ultimii ani apare în calcul o surpriză de proporţii: sărăcia lucie, înţeleasă ca ”privare materială severă”. La acest capitol, cele mai dezavantajate sunt Regiunea Sud-Est şi Regiunea Sud-Muntenia, cu 31 % mai mult decât media naţională şi un grad de sărăcie lucie de 25 %, în contrast cu Transilvania şi Banatul care apar mult sub media naţională, având doar 12 – 13 % grad de privare materială severă sau sărăcie lucie.

Cam aceasta este realitatea de acasă, iar concluzia este că şi fericirea e o noţiune relativă, în strânsă legătură cu gradul de sărăcie al unei nații.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.

Sursa: www.cursdeguvernare.ro