Florian Pittiş nu mai este

Publicat de radiomures, 7 august 2007, 00:00

Sute de persoane, printre care artişti, oameni de culturã şi politicieni, au asistat, marti, la slujba de înmormântare a artistului la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.
Slujba de înmormântare a fost ţinutã de un sobor de preoţi de la Mãnãstirea Plumbuita.
Cei veniţi sã-l conducã pe ultimul drum au umplut foaierul teatrului, unde a fost depus sicriul acestuia, mulţi oameni aşteptând afarã în ploaie plecarea spre Sala Radio şi apoi cãtre Cimitirul Bellu, unde Pittiş a fost înmormântat pe Aleea Artiştilor.
Printre aceştia s-au numãrat Nicu Alifantis, prezentatorul TV Virgil Ianţu, actorii George Mihãiţã şi ªtefan Iordache, dar şi liderul PSD Mircea Geoanã, precum şi mai mulţi reprezentanţi ai francmasoneriei.
La ieşirea sicriului din incinta Teatrului, cei prezenţi la ceremonie au aplaudat furtunos.
Cortegiul funerar a plecat de la Teatrul Bulandra în jurul orei 13.00. Timp de o jumãtate de orã, circulaţia pe strada General Berthelot a fost întreruptã, deoarece cortegiul s-a oprit în faţa Radiodifuziunii Române.
Un moment emoţionant s-a petrecut la cimitirul Bellu.
Împãtimit iubitor al fotbalului, Florian Pittiş era membru al Clubului Aristocratic al Rapidului.
Cu lacrimi în ochi şi cu voci stinse şi gâtuite de durere, membrii galeriei echipei Rapid Bucureşti, în frunte cu Gigi Corsicanu, i-au cântat lui Pittiş pentru ultima oarã imnul pe care el îl iubea atât de mult- ,,Glasul roţilor de tren” şi au lãsat lângã sicriu eşarfele cu însemnele clubului din Giuleşti.
Florian Pittiş a fost un binecunoscut mason, el fiind de câţiva ani purtãtorul de cuvânt al Marii Loji Naţionale din România, singura structurã recunoscutã internaţional. În sicriu, el poartã pe mâini mãnuşile albe, simbol al puritãţii, cinstei şi corectitudinii. De altfel, marele actor şi muzician a fost înhumat cu mai multe însemne masonice, potrivite rangului sãu.
Deşi la Bucuresti a plouat încontinuu marti, semn popular conform cãruia Moţului Pittiş i-ar pãrea rãu cã pleacã dintre prieteni, actorul se declara împlinit zilele trecute: a ajuns sã-i vadã concertând în România pe idolii sãi, rockerii de la Rolling Stones.
Florian Pittiş a murit duminicã dupã-amiazã la Institutul Oncologic unde era internat de o sãptãmânã.
El a încetat din viaţã dupã mai bine de un an de suferinţã. Medicii care l-au tratat pe Florian Pittiş nu au vrut sã dea prea multe detalii despre boala acestuia. Ei i-au respectat, în acest fel, dorinţa, exprimatã şi în scris, în urmã cu 3 zile.
Starea lui s-a agravat de la o zi la alta, iar cancerul de prostatã de care suferea s-a transformat în metastaze multiple.
Medicul care l-a îngrijit pe artist a spus cã acesta a suportat ultima perioadã din viaţã cu mult umor şi demnitate.
Simbol al libertãţii pentru cã purta plete şi asculta rock pe vremea dictaturii, o voce simbol a radioului şi a documentarelor de televiziune, un actor apreciat de teatru şi film, pãstrãtor al tradiţiei muzicii folk, Moţu Pittiş a fost preţuit de toate generaţiile.
În plus, a iubit echipa de fotbal a Rapidului, atât de condamnatã în anii comunismului.
Nãscut la 4 octombrie 1943, în Bucureşti, Florian Pittiş a absolvit în 1966 Institutul de Artã Teatralã şi Cinematograficã, clasa profesorului Radu Beligan.
Trei ani mai târziu, în 1969, s-a angajat la Teatrul Bulandra, unde a colaborat cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei ªerban sau Alexandru Tocilescu.
A devenit cunoscut într-un trio cu Anda Cãlugãreanu şi Dan Tufaru, iar mai târziu, în Cenaclul Flacãra.
A jucat şi în câteva filme: ,,Gioconda fãrã surâs”, ,,Adio, dragã Nela”, ,,Veronica se întoarce”, ,,Înnebunesc şi-mi pare rãu”.
A regizat el însuşi pe scena Bulandrei spectacole precum „Cum se numeau cei patru Beatles” de Stephen Poljakoff, „Câinele grãdinarului” de Lope de Vega, „Meditaţiile Ritei” de Willy Russel şi „Black & White” de Keith Waterhouse & Willis Hall.
În 1992, a fondat trupa Pasãrea Colibri, împreunã cu Mircea Baniciu, Mircea Vintilã şi Vlady Cnejevici. A rãmas în formaţie pânã în 2000, când i-a luat locul Marius Baţu.
Vocea inconfundabilã a emisiunii Teleenciclopedia, Pittiş a fost director, începând cu decembrie 1998, al Radio România Tineret, transformat în Radio3net. În ultimii trei ani a condus acest post de radio aparţinând Societãţii Române de Radiodifuziune.
În redacţia Radio 3 Net colegii au pus pe biroul sãu un crin şi o candelã aprinsã. Ascultãtorii din ţarã şi din strãinãtate trimit neîncetat mesaje de condoleanţe.
Consiliul de Administraţie al Societãţii Române de Radiodifuziune a anunţat schimbarea denumirii postului Radio3net, înfiinţat şi condus de Florian Pittiş, în Radio3net – Florian Pittiş.
Pe pagina de internet a postului pe care îl considera copilul lui şi cea mai mare realizare a sa se scrie astfel:
Radio3Net a fost, este şi va fi Ideea si Viaţa lui Florian Pittiş.
Dumnezeu sã-l odihneascã!