Impactul foametei s-a redus în ultimii 20 de ani în România
Publicat de Corina Muntean, 24 martie 2020, 11:23 / actualizat: 24 martie 2020, 16:28
Impactul foametei s-a redus în ultimii 20 de ani în România la sub 5% din populaţia ţării. Totuşi, ar mai fi nevoie de încă trei decenii pentru eradicarea din ţară a fenomenului, dacă se menţine viteza actuală de reducere a foametei. Iar acest lucru nu mai este sigur, odată cu criza declanaştă de pandemia de coronavirus. Însă, produsele agricole vegetale şi animale ar putea pe viitor reprezenta o monedă forte.
Organizaţia neguvernamentală INACO – Initiaţiva pentru Competitivitate arată într-o analiză realizată la începutul acestei luni că România se situează în primul grup de 17 naţiuni cu rate reduse ale foametei (<5%), dintr-un total de 117 ţări analizate în raportul ‘Global Hunger Index’. În ultimele două decenii, impactul foametei s-a redus în România de la 8,3%, la sub 5% din populaţia ţării. Aşadar, am făcut paşi importanţi, dar lenţi. Potrivit INACO, foametea continuă să fie o realitate, în formele sale cronice, acute, subnutrite sau ca deficienţe calorice, pentru aproape 5% din populaţia României. În contextul actual al crizei create de COVID 19, aceasta ar duce la riscuri majore de îmbolnăviri, dezvoltări deficitare fizice şi cognitive, chiar moarte. Un important obiectiv pentru securitatea alimentară îl reprezintă investiţiile responsabile în agricultură. România dispune de o suprafaţă agricolă de circa 13 milioane de hectare, a şasea din Uniunea Europeană şi e una dintre ţările cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol. Din suprafaţa agricolă utilizată a României, 60% o reprezintă terenul arabil, din care circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel, ţara noastră este unul dintre cei mai mari zece exportatori de cereale din lume. De ce este atât de important să producem mai bine şi mai mult în agricultură?
Omenirea este în acest moment greu încercată de această pandemie de coronaviris, iar efectele dincolo de statistica mondială se vor vedea înzecit în economia mondială, aflată acum pe muchie de cuţit. În momentul în care bursele vor cădea rând pe rând pe rând, iar banii se vor depreciat acut, monedele de schimb forte ar putea deveni produsele agricole. Nu credeţi? Avem deja un exemplu recent ce vine din Africa. Ciadul a decis să plătească Angolei o datorie de 100 de milioane de dolari în vite. Potrivit informaţiilor, Angola urmează să primească 75.000 de vite în următorii zece ani. Presa angoleză precizează că peste 1.000 de vite au sosit deja în capitala Luanda, iar până la sfârşitul lunii vor fi trimise încă 4.000 de vite. Este un mod inedit de a plăti o datorie, dar cu care probabil ne vom obişnui. Valoarea unei vite este de aproximativ 1.300 de dolari, deci în următorii 10 ani cirezi întregi vor fi trimise din Ciad în Angola. Aranjamentul este convenabil pentru ambele ţări. Ciadul nu are bani, dar este bogat în cirezi de vite, în timp ce Angola, al doilea producător de petrol ca mărime din Africa, are nevoie de refacere a şeptelului său. Un exemplu concret pentru stabilirea strategiilor noastre viitoare.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
sursa: www.inaco.ro
