Importul de cartofi ieftini și producțiile mici din țară falimentează cultivatorii români

Publicat de APETRI MARGARETA, 20 noiembrie 2025, 15:02

În acest an, procesatorii români s-au orientat către importurile de cartofi, cu peste 50 la sută mai ieftini și de calitate superioară celor locali.

În România, cauzele producțiilor mici de cartofi sunt vremea neprielnică şi lipsa irigațiilor.

Directorul Direcției Agricole Covasna, Kozma Bela, prevede că de la anul aproape un sfert dintre agricultori vor cultiva alte plante în locul cartofilor:

„Au fost probleme la cartoful de industrializare livrat la fabrici unde, din punct de vedere al calității, s-au returnat la fermieri calități mari de cartofi. Suprafața totală este de 12.500 de hectare din care 11.600 sunt la Agenția de plăți. Producțiile pe hectar au fost în jur de 17.000 de kg, mai mici cu 20-25%, depinde de posibilitatea de a iriga, nu avem resurse. Prețul la poarta fermei ar fi undeva la 1.00-1.20 lei kilogramul. Înființarea unui hectar de cartofi costă 25-30.000 de lei. Și dacă ai o producție de 17 tone din care vinzi 10 tone la un leu kilogramul, e 10.000 de lei, e pierdere totală!”

Reprezentanții Federației Cartofului constată în sudul țării o situaţie neobişnuită în acest an. Cartofii de pe sute de hectare sunt încă nerecoltați, din cauză că procesatorii români preferă să importe marfa la jumătate de preț, a explicat pentru Radio Tg.Mureș președintele Federației, Leonid Sucaciu:

”În Europa, având în vedere că producătorii de cartofi de industrializare au avut o producție mai mare decât producția contractată, au ajuns la nivelul în care dau această marfă gratis, numai să o poată elibera de pe terenuri. Ei o exportă către noi și această marfă intră în România doar cu costul transportului, de 30-50 de bani pe kilogram. Și în situația aceasta, fabricile noastre de procesare au tot interesul să cumpere mult mai ieftin și lasă pur și simplu cantitatea de marfă contractată cu fermierul din România.”

În 2025, cartoful a ajuns o cultură aproape de subzistență, în condițiile în care suprafețele sunt reduse la o zecime din ceea ce exista înainte de 1989.

România produce anual cel mult jumătate din necesarul de consum, iar restul vine din import, din Europa sau din afara ei.

Autor: Valeriu Russu