În Coaliţie se discută şi despre modificarea Constituţiei
Iar principala schimbare ar fi trecerea la republică parlamentară, un sistem constituţional în care preşedintele ţării va fi ales de Parlament şi nu direct de cetăţeni.
Există deja un subiect asupra căruia actuala majoritate pare să fi ajuns la consens, şi anume: trecerea la republica parlamentară, adică un preşedinte care să fie ales de Parlament şi nu de către popor. Social-democraţii ştiu că au şanse minime să cucerească fotoliul de la Cotroceni, în schimb, ca principal partid parlamentar, cum a tot fost PSD în ultimii 30 de ani, ar putea să fie factorul decisiv pentru alegerea preşedintelui în parlament. Acelaşi calcul îl are şi UDMR, care ar avea mereu o portiţă pentru a intra la guvernare. Kelemen Hunor s-a pronunţat de altfel deschis pentru această modificare.
PNL însă evită subiectul, dar preşedintele Klaus Iohannis nu a exclus soluţia, pronunţându-se pentru o clarificare. Clarificarea este necesară pe fond, dar pusă în mâna actualului parlament nu ar fi nicio surpriză în ce direcţie se va duce. Soluţia pare să fie a unui preşedinte cu aceleaşi atribuţii ca acum, dar numit de Parlament, ceea ce ar fi un dezechilibru invers celui actual. Dacă acum atribuţiile au devenit prea puţine în raport cu legitimitatea electorală dată de votul direct, în sistemul propus ele ar fi prea multe pentru un preşedinte ales de o majoritate parlamentară, care, de multe ori, poate fi una conjuncturală. Indiferent de voinţa clasei politice, revizuirea Constituţiei trebuie să fie votată de popor prin referendum.
Proiectul se votează în bloc, da sau nu pentru tot şi atunci, alături de această schimbare fundamentală privind alegerea preşedintelui, ar putea fi introduse tot felul de bomboane pentru diferite categorii, astfel încât să mulţumească pe toată lumea. Şi cum după 2024 se anunţă tot o majoritate PSD-PNL, lucrurile sunt simple: unul va da premierul, celălalt preşedintel
Sursa: RRA
