În lumea satului, sărbătoarea de Paști este una a primăverii și a agriculturii
Publicat de Corina Muntean, 6 aprilie 2018, 18:29
Dincolo de semnificațiile religioase ale praznicului Învierii Mântuitorului, la țară oamenii serbează și anotimpul înnoirii, primăvara, inaugurând muncile agricole, explică cercetătorul științific în domeniul etnografic, Maria Borzan:
Un fel de praznic al tuturor praznicelor, sărbătoarea luminii, a bucuriei pentru că atunci primul lucru pe care l-a sus Isus a fost: Bucurați-vă. Cea mai mare sărbătoare a primăverii pentru că în calendarul popular este un amestec de rituri precreștine cu tradiția creștină care au un rol de a curăța, de a purifica. Are înțelesul de trecere de la moarte simbolică, rituală, la naștere spirituală a noastră”
În satele mureșene, cel mai cunoscut obicei românesc este sărbătoarea dedicată plugarului și primului gospodar al satului care a ieșit la arat.
Toate aceste tradițiile au fost îndeaproape studiate de etnograful Maria Borzan:
Data de desfășurare diferă. Spre exemplu la Sânmihai se ține în prima zi de Paști și se numește Pogănici pentru că aici nu este sărbătorit doar plugarul ci și tânărul care mână vitele, numit Pogănici. În rest, în celelalte sate, la Fărăgău unde se numește Fuga din Tău, sau doar Plugarul la Solovăstru, Cașva, Beica, Urisiu. Plugarii sunt udați pentru că este cunoscut rolul purificator al apei, dar și de fertilitate”
Între obiceiurile familiilor de la țară au apărut de-a lungul timpului și tradiții împrumutate de la maghiari și germani, cum ar fi stropitul cu apă sau parfum sau iepurașul care aduce coșul cu ouă colorate.
Marcela German
