Instinctul de conservare este mai puternic decât educația
Ca atare, dăm mai mulți bani pe hrană și vicii, decât pe haine și autoeducație, arată datele ultimului studiu efectuat de Institutul Național de Statistică.
Târgumureșenii cred că o explicație pentru obiceiurile românilor ar fi lipsurile cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului:
Mulți români gândesc în termenii ”a muri de foame”, deci cumpără mai mult decât necesarul, explică sociologul mureșean Mircea Munteanu.
De asemenea, spune acesta, statul la televizor sau pe internet poate fi apreciat ca fiind la fel de vicios ca și dependența de alimente, țigări sau alcool.
Mircea Munteanu consideră că impulsul spre autoeducație vine dinspre familie, iar transformarea omului din cauza societății de consum este inevitabilă:
Îi trebuie – nu-i trebuie, românul cumpără – este o problemă de mentalitate care vine din vremurile de dinainte de 89. Pentru că, de ce catalogăm fumatul viciu și statul la televizor nu ar fi un viciu, de exemplu? Ca adulți, nu mai alocăm bani pentru propria noastră cultură generală, asta fiind o rezultantă a modului în care societatea informațională transformă astăzi omul, ducând totul spre cel mai mic numitor comun. Totul este astăzi foarte repede și foarte redus la așa-zisa esență și se ajunge la limbaj monosilabic – probabil omul în viitor își va pierde capacitatea aceasta, de limbaj articulat.”
Potrivit studiului Institutului Național de Statistică pe anul trecut, cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pe mâncare: 34,8% din totalul cheltuielilor, 18% reprezintă facturile la utilităţi, iar pentru educație românii alocă doar 0,3% din bugetul lunar.
Valeriu Russu
