Foto: Menahem KAHANA / AFP Israelul a continuat bombardamentele asupra Gazei şi a fost ţinta unor noi tiruri de rachete lansate de grupările teroriste
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis că o operaţiune terestră va avea loc, dar că nu intenţionează să ofere detalii când, cum şi câţi militari vor fi implicaţi.
Israelul a mobilizat 360 de mii de rezervişti în urma atacurilor teroriste lansate de Hamas pe 7 octombrie, iar o parte importantă din aceştia au fost masaţi la graniţa cu Fâşia Gaza.
Informaţii noi adunate în timpul zilei tind să contureze o schimbare a priorităţilor strategice ale Israelului, cu accent mai puternic pus pe eliberarea persoanelor răpite în Fâşia Gaza. Un factor străin care şi-a păstrat anonimatul, dar care este implicat în tratativele de eliberare a ostaticilor, a declarat astăzi la postul public de televiziune că în acest domeniu au fost înregistrate progrese însemnate şi că e în pregătire o înţelegere substanţială între factorii implicaţi în tratative.
Șeful Comandamentului Apărării Naţionale a Israelului, Tzachi Hanegbi, a mulţumit în mod surprinzător Qatarului pentru eforturile pe care le depune pentru soluţionarea problemelor ostaticilor, într-un moment în care în Israel părerile sunt împărţite în privinţa rolului Qatarului în finanţarea şi sprijinirea constantă a organizaţiei Hamas. Conform afirmaţiilor demnitarului israelian, Qatarul s-a transformat într-un factor pozitiv şi implicat în oferirea de soluţii umanitare, iar eforturile sale diplomatice sunt vitale în această fază. Venind cumva în asentimentul acestor afirmaţii, ministrul de externe al Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman, a declarat astăzi că ţara sa condamnă atacarea civililor, indiferent de identitatea lor, şi că oricine a încălcat legislaţia internaţională trebuie să răspundă pentru aceasta.
Pe de altă parte, intrarea masivă şi agresivă cu trupe a Israelului în Fâşia Gaza a fost dezavuată în mai multe rânduri de preşedintele american, Joe Biden, care consideră că Israelul nu are planuri clare în privinţa obiectivelor urmărite şi că o intrare pripită în Fâşia Gaza cu forţe de infanterie şi tancuri, doar pentru a satisface dorinţa de răzbunare a publicului israelian, ar contribui la o adevărată baie de sânge în care ar fi implicaţi atât soldaţi israelieni, cât şi civili palestinieni. El a trimis chiar câţiva experţi militari americani cu grade militare înalte pentru consilierea omologilor lor israelieni cum să evite dezastrul înregistrat de americani şi britanici în luptele din Irak în 2004, când au intrat cu trupe şi tancuri în Fallujah.
Conform preşedintelui Biden şi ministrului american al apărării, Lloyd Austin, Israelul ar trebui să combine atacurile aeriene chirurgicale cu descinderi punctuale ale forţelor speciale în Fâşia Gaza, exact cum au procedat americanii la Mosul în 2016 şi 2017 împotriva organizaţiei ISIS.
Dilema care stătea în faţa Israelului se pare că şi-a găsit o rezolvare practică şi de ultima oră, ca urmare a solicitării Pentagonului de amânare a intrării cu trupe în Fâşia Gaza pentru a se putea pregăti în vederea deplasării a 12 sisteme Patriot de apărare antiaeriană în Irak, Siria, Kuweit, Iordania şi Arabia Saudită, unde se află baze militare americane.
Cotidianul Wall Street Journal a informat că Israelul a acceptat cererea şi că şi-a suspendat intrarea în Fâşia Gaza. După surpriza oferită ieri în Consiliul de Securitate al ONU de secretarul general, Antonio Guterres, care a afirmat că atacul organizaţiei Hamas din 7 octombrie nu s-a produs /din nimic/, Israelul a primit o nouă lovitură diplomatică din partea Turciei de data aceasta, prin vocea preşedintelui Erdogan, care a declarat în parlamentul ţării că organizaţia Hamas nu este o grupare teroristă, ci o mişcare de eliberare şi apărare a drepturilor palestinienilor la un stat propriu. El a mai adăugat că îşi va anula vizita pe care urma să o întreprindă în Israel.
Sursa: RRA
