Foto: adevarul.ro Izolarea lingvistică periclitează însușirea limbii române de către elevii maghiari
Este concluzia trasă de șeful Inspectoratului Școlar Harghita, Demeter Levente, după ce aproape două treimi din elevii maghiari din județ au luat notă sub baremul de promovare la simularea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a, la Limba Română.
Cu toate că există o programă specifică pentru elevii minorităților ce învață româna ca limbă ne-maternă, nu sunt suficiente demersurile profesionale, ci trebuie implicate și comunitățile spune Demeter Levente:
Cu surprindere am aflat că rezultatelele nu au fost îmbucurătoare, peste 60 la sută dintre copii care au dat testul la limba română, nu au reușit. Credem că nu au fost destule cursuri de formare pentru acești profesori, ca să-și însușească noua program, și avem semnale că nu peste tot s-a respectat această programă specifică. Acești copii sunt într-o situație de izolare lingvistică, ei zilnic vorbesc numai limba maghiară, deci comunicarea lipsește. De aceea noi ne gândim nu numai la formarea profesorilor de limba română ci și la formarea educatoarelor și a învățătoarelor.
Prezent săptămâna trecută în județul Harghita, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Kallós Zoltán admite că însușirea precară de către copiii maghiari a limbii române este un subiect delicat, frecvent dezbătut în această comunitate maghiară din România în ultimii 20 de ani. Kallós Zoltán:
Noi ne dorim foarte mult ca copiii noștri să învețe cât mai bine limba română, pentru o integrare cât mai bună pe piața forței de muncă și nu încurajăm acest fenomen al plecării copiilor etnici maghiari inRomânia. Acele manualele sunt doar orientative, depinde de abordarea profesorului. La grădiniță, sunt activități pe care educatoarea le face în limba română cu copiii, pentru formarea unui vocabular de bază, pe care învățătoarele trebuie să construiască. În clasa pregătitoare au trei ore de comunicare în limba română, iar în restul claselor de la nivel primar au 4 ore pe săptămână. Soluțiile se pot identifica la nivel local și dacă sunt inițiative bune, atunci vom încerca să le extindem și să le implementăm și la nivel regional sau național.
În vizita sa, Kallós Zoltán a văzut comunități în Harghita preocupate de încurajarea studiului limbii române, inclusiv inițiative privind schimburi de experiență între copiii din județ cu colegi de-ai lor din Craiova, Dolj sau Constanța de exemplu.
Secretarul de stat, care a subliniat că liderii comunității maghiare nu încurajează fenomenul plecării copiilor și a tinerilor maghiari din România, recunoaște că în această situație e vorba și de depășirea unei anumite mentalități.
În județul Mureș, procentul de promovabilitate al elevilor maghiari la simularea Evaluării Naționale la limba română este de aproape 51 la sută, însă aceste cifre nu sunt relevante, apreciază inspectorul general adjunct, Illes Ildiko:
În județul Mureș, elevii de la secția maghiară la simularea de la Limba Română au reușit să promoveze 50,49 la sută. În anii anteriori era cam aceeași cifră, pentru că la simulare nu este un interes atât de mare, aceste note nu se trec în catalog decât la cererea elevilor. La simulare este mai mult o repetiție fizică, cum trebuie să completeze, s-au familiarizat cu foaia de examen și cred că pe acesta se pune un accent mai mare.
Inspectorul școlar adjunct, Illes Ildiko, afirmă că în județul Mureș și la matematică rezultatele elevilor maghiari au fost slabe, dar că sunt speranțe de îmbunătățire până la examenul propriu zis, care va începe din 22 iunie.
Un alt argument al rezultatelor slabe spune insectorul școlar adjunct al jud. Mureș ar fi cel al pandemiei, care a determinat ținerea cursurilor online, iar comunicarea în limba română nu a fost atât de intensă în zonele izolate lingvistic.
Valeriu Russu
