La 3 decenii de la căderea regimului comunist, economia noastră și-a multiplicat de 5 ori PIB-ul dar, paradoxal, a devenit mai centralizată decât cea de la mijlocul anilor ’80.

Publicat de Corina Muntean, 16 decembrie 2019, 11:06

Economia țării a făcut pași importanți în ultimele 3 decade, în ciuda obstacolelor interne și externe, progresând la nivelul Produsului Intern Brut nominal, de la 53 de miliarde de dolari în 1989 la 240 de miliarde de dolari, în 2018. În schimb ponderea PIB-ului s-a concentrat tot mai mult în zona Capitalei. Dacă în 1985, Capitala și Ilfovul, pe atunci denumit Sectorul Agricol Ilfov (SAI), dețineau o pondere de 12,6% din PIB-ul național, în 2018, datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arătau că regiunea București-Ilfov ajunsese la o pondere de 26,8% din PIB-ul național, de peste 2 ori mai mult. Bucureștiul, Ilfovul și următoarele opt județe după ponderea deținută în economia națională cumulau anul trecut o pondere de 56,3% din PIB-ul national față de doar 39,6% din PIB-ul național, acum mai bine de 30 de ani. În 1985 estimarea PIB-ului la nivel de județe ne arată o economie mult mai echilibrată teritorial decât cea din prezent. Capitala și Ilfovul dețineau în acel an un pic peste o zecime din PIB-ul național. Județele cu cea mai mare pondere erau Prahova (4,1% din PIB), Brașov (3,6%), Cluj (3,4%), Timiș (3,3%), Iași (3,2%), Constanța (3,1%), Dolj (3,1%) și Argeș (3,1%). Zece ani mai târziu, în 1995, Capitala și Ilfovul ajunseseră la o pondere de 15,1% din PIB-ul național. Prahova (4,3%), Constanța (4,1%), Timiș (3,5%), Cluj (3,5%), Iași (3,3%) și Argeș (3,2%) își măriseră ponderile deținute în economie, în timp ce alte județe erau în cădere liberă ca capitolul cuantificării PIB. Județele ce rezistau mai bine nu erau neapărat într-o tendință ascendentă, pentru că toată economia din 1995 era sub cea din urmă cu un deceniu, ci doar nu au scăzut economic la fel de repede ca și restul, remarcă într-un articol site-ul analizeeconomice.ro. În 2005 după anii tranziției și după 5 ani de creștere economică susținută, Capitala și Ilfovul își măriseră ponderea deținută în economie, ajungând la !
23,9%. Județe precum Constanța (4,4% din PIB), Timiș (4,2%) și Cluj (4%) își crescuseră contribuția la economie, în timp ce Prahova (3,9%), Brașov (3,2%) și Iași (3% ) pierduseră teren. Un deceniu mai mai târziu, în 2015 PIB-ul regiunii București-Ilfov ajunsese la o pondere de 27,4% din economia națională, iar economiile Timișului (4,5%), Clujului (4,4%) și Brașovului (3,4%) avansaseră față de celelalte județe fruntașe care pieduseră din cotă. În fine, în 2018 , conform ultimei prognoze în profil teritorial (datele definitive le vom afla peste 2 ani), Capitala și Ilfovul dețineau o pondere de 26,8% din PIB-ul național. Ar fi pentru prima dată în ultimele trei decenii când această regiune pierde din cota deținută în economie, deși nesemnificativ. Scăderea în sine a proproție nu ar fi un lucru negativ, pentru că e de dorit o distribuție teritorială mai echilibrată a economiei. Tot conform acestei prognoze, Timișul (4,7% din PIB), Constanța (4,6%), Clujul (4,5%), Prahova (3,9%) și Iașul (3%) aveau o pondere în PIB-ul național mai mare decât cea deținută în urmă cu 3 ani. Față de acum 3 decenii, județul Mureș a pierdut semnificativ la acest capitol, ca pondere în PIB național, de la 2,8 % în 1985 la 2,2 % anul trecut, Hargita de la 1,6 la 1%, iar Covasna de la 1 % la doar 0,7 % în 2018.
Dacă estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru anul 2018 se vor adeveri, atunci asistăm la consolidarea unor poli economici regionali, în jurul cărora vor gravita economiile celorlalte județe din regiune. Nu e un salt spectaculos care să ne arate o tendință puternică de descentralizare a economiei, dar e un nou început, după 30 de ani.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.

Sursa: www.analizeeconomice.ro