Legea dării în plată nu-i ajută pe românii cu probleme financiare

Publicat de radiomures, 8 aprilie 2016, 12:38

Institutul pentru Politici Publice din România a realizat un studiu privind politicile de locuire din România și procesul legislativ al proiectului privind darea în plată.
Specialiștii în politici publice spun că legea dării în plată a imobilelor pentru stingerea datoriilor nu este o măsură destinată celor care nu își permit să mai achite ratele la casă.
În schimb, prevederea îi ajută pe cei care au făcut investiții imobiliare cu credite mari iar acum nu mai sunt profitabile.
Este vorba de o minoritate de 1.500 de clienți care au credite de peste un milion de lei, iar acum vor beneficia de noul plafon stabilit de 250.000 de euro.
Într-o situație dramatică rămân însă cei 100.000 de clienți ai băncilor care nu-și mai pot plăti creditele imobiliare și a căror valoare medie nu depășește 37.000 de euro.
Directorul Institutului de Politici Publice din România, Elena Tudose:

În acest moment avem o masă critică de 100.000 de persoane a căror credite restante la bănci valorează mult mai mult decât imobilul pe care l-au achiziționat probabil într-o perioadă de creștere, de boom imobiliar, și care ar putea fi în postura de a opta pentru acest mecanism al dării în plată către bancă. Ce face legea în schimb? Vine și creează oportunitatea pentru o minoritate care a accesat credite mari cu garanții imobiliare și mai puțin pentru persoanele care s-au chinuit până acum să-și achite o rată la casă.”

Cea mai mare problemă din România este însă lipsa unei politici publice de locuire.
Este vorba de familiile tinere și cele vulnerabile economic care nu își permit achiziția unei locuințe sau plata unei chirii și locuiesc încă cu părinții sau în condiții improprii.
Legiuitorul nu se preocupă așadar de problema socială a acestor categorii de persoane, dar nici de aceia care dacă înapoiază băncii locuința nu mai au unde sta.
Revine directorul IPP, Elena Tudose:

Din păcate, factorul decident, nici Legislativul și nici Guvernul nu se ocupă de adevărata problemă care este cea de locuire. Deși avem cea mai mare rată de proprietari din Uniunea Europeană, de peste 90% ca urmare a împroprietăririi imediat după 1990, încă avem un număr foarte mare de tineri care încă locuiesc cu părinții, cu bunicii. Și din păcate, legea va avea, în mod paradoxal, efecte de creștere asupra pieței chiriilor pentru că, imaginați-vă, dacă vor exista realmente situații în care oamenii își vor da înapoi casa băncii, cealaltă variantă este chiria. Ne putem aștepta ca piața să reacționeze și să crească valoarea medie a chiriilor.”

Cu un fond de 8, 5 milioane de locuințe, majoritatea construite înainte de 1989, România are cea mai mare rată de supra-aglomerare în locuințe din Uniunea Europeană.
Singurul program de politică de locuire din ultimii 26 de ani a fost programul ANL, un program controversat de locuințe pentru tineri, întrerup în prezentt.
Din 2001 și până acum au fost construite 37.000 de locuințe în acest sistem, de 3 ori mai puține decât ar fi necesar.

Cristina Bulbescu

Foto: www.europafm.ro