Foto: www.facebook.com/WorldVisionRomania Mai puțin de 2 din 10 refugiați ucrainieni au un loc de muncă în România
Fundaţia World Vision România a dat startul unui program care se desfășoară până în luna decembrie 2024 și urmărește sprijinirea a 1.200 de adulți ucrainieni în a-și găsi un loc de muncă.
Jumătate dintre ucrainenii rămaşi în țară afirmă că vor să se angajeze ori să-şi deschidă o afacere în România, iar cele mai mari probleme de integrare pe piaţa muncii sunt legate de bariera lingvistică.
Purtătorul de cuvânt al WV România, Andreea Bujor, precizează că doar 16 sută din ucrainienii refugiați au un loc de muncă în România:
Aproape 4 milioane de ucraineni au tranzitat teritoriul României, 157 de mii au cerut o formă de protecţie legală, iar la începutul lunii februarie peste 78 de mii erau prezenţi în ţara noastră. Aproape 40 la sută vor să se angajeze iar 11% ar vrea să-şi deschidă o afacere în ţară. Marea problemă pentru integrarea pe piața muncii e bariera lingvistică, astfel că noi oferim servicii de informare, consiliere, antreprenoriat, cursuri de limba română, facilitare de participare la târguri de locuri de muncă, suport pentru echivalarea studiilor și crearea unor rețele de suport.
În municipiul Brașov și localitățile limitrofe, nu există date precise privind numărul de refugiați ucrainieni stabiliți temporar sau definitiv și au locuri de muncă sau sau studiază.
Reprezentanta Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Andreea Vrânceanu, confirmă că una din marile provocări este bariera lingvistică:
Sunt 6.000 de persoane ucrainiene, adulți și copii, în Zona Metropolitană a municipiului Brașov. Sunt două mari provocări, una e legată de bariera lingvistică și a doua de lipsa de predictivitate, caracterul temporar al documentului care reglementează șederea cetățenilor ucrainieni pe teritoriul Uniunii Europene, care are valabilitate până anul viitor în martie, deci au putut să-și facă planuri pentru maximum un an. Există acel program guvernamental de sprijin pentru cetățenii ucrainieni, despre care, din luna martie anul acesta nu se știe ce se va întâmpla cu el, dacă acest program va continua, și dacă dacă da, în ce formă.
Andreea Vrânceanu atrage atenția că, în contextul incertitudinilor legate de durata conflictului armat din Ucraina, decidenții români ar trebui să se poziționeze corect, în sensul unei opțiuni clare.
E vorba de integrare versus incluziune a ucrainienilor. Aceasta spune că a doua variantă este de preferat, în condițiile în care 75 la sută dintre refugiații aflați în țările de la granița cu Ucraina, doresc să se întoarcă acasă după ce se termină războiul.
Autor: Valeriu Russu
