Mediul de afaceri din România va resimţi tăvălugul provocat de criza Covid-19
Publicat de Corina Muntean, 25 martie 2020, 11:10 / actualizat: 9 august 2020, 12:13
Aproape toate guvernele ţărilor UE au decis alocarea de urgenţă a zeci şi sute de miliarde de euro pentru a contracara impactul economic al crizei provocate de coronavirus. Şi autorităţile române au promis ajutoare, însă acest lucru nu va fi suficient, pentru că mediul de afaceri autohton este prea fragil. La ce să ne aşteptăm în perioada următoare ?
Mediul de afaceri din România are o serie de caracteristici care-l fac fragil și vulnerabil chiar și la crizele mici. Cu atât mai mult el va resimţi tăvălugul provocat de criza Covid-19. Aceste caracteristici anulează în foarte multe cazuri efectul măsurilor anunţate de Guvern sau de sectorul bancar, iar pentru multe companii, măsurile de sprijin vor fi inutile.
Într-o analiză a economistului Iancu Guda, publicată de portalul Curs de Guvernare, se atrage atenţia că firmele active din Romania sunt caracterizate de o vârstă fragedă, regenerare distructivă, subdezvoltare şi concentrare în rândul marilor firme. Fiecare dintre aceste afirmaţii ale economistului român sunt probate prin cifre concrete. Astfel, prima ameninţare este polarizarea excesivă a firmelor: primele 1000 de companii produc jumătate (50%) din venitul tuturor celor 525.000 active la nivelul întregului mediu de afaceri. Supraconcentrarea veniturilor în rândul companiilor de top reflectă subdezvoltarea păturii de mijloc, ceea ce duce la o capacitate redusă a sistemului economic de a absorbi șocurile externe propagate în timpul unor schimbări majore cum sunt modificări de taxe, recesiune, fluctuația șomajului, volatilitatea dobânzilor etc. A 2-a vulnerabilitate: capitalizarea insuficientă.
Aproape o treime din companiile active înregistrează capitaluri proprii negative, cele mai multe dintre ele fiind companiile mici. Adică 150.000 de companii active din România, iar în jur de 86% dintre acestea sunt companii foarte mici (cu cifră de afaceri < 100.000 EUR /an). Practic, acestea înregistrează un grad de îndatorare de peste 100% iar supravieţuirea lor depinde de sprijinul oferit de creditori şi partenerii de afaceri. A 3-a vulnerabilitate: riscul sistemic și dependența comercială între firme. Analiza structurii capitalurilor atrase de companiile active din România, arată că jumătate din bani provin de la furnizori. Doar 29% provin de la acţionari, 11% de la stat (creditul fiscal) şi numai 8% de la banci. Adică firmele depind unele de altele prin furnizori, iar dacă din lanţ se rupe un element, efectul se propagă ca într-un joc de domino, toate celelate firme riscând să intre în insolvenţă din cauza datoriilor. În fine, firmele româneşti riscă să aibă şi un comportament emoțional imprevizibil din cauza recesiunii. Asta pentru că doar 15% din companiile active astăzi au o vechime de peste două decenii, trecând peste momentul crizei din 2008. Iată de ce, nucleul mediului de afaceri pare prea vulnerabil pentru a rezista șocurilor externe, pătura de mijloc fiind extrem de subțire.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
sursa: www.cursdeguvernare.ro
