Mii de mureșeni, copii ai foștilor deținuți politic, solicită indemnizații

Publicat de MIRELA ROTAR, 28 ianuarie 2021, 12:03

Potrivit unei legi care a intrat în vigoare la finalul anului trecut (Legea 232/2020), copiii foștilor deținuți politic, ai deportaților, ai strămutaților, ai celor cu domiciliu obligatoriu, ai celor care au fost internați în spitale psihiatrice din motive politice și ai prizonierilor de război, vor primi indemnizații.

Indemnizația lunară se calculează în funcție de anii de detenție, de strămutare, deportare sau de prizonierat ai părintelui.

În județul Mureș sunt 700 de foști deținuți politic, deportați sau în alte situații similare.

Dosarele depuse până acum de descendenții acestora sunt, însă, de ordinul miilor, a precizat pentru Radio Târgu Mureș șeful Agenției Județene pentru Prestații Sociale Mureș, Viorel Răduț:

La nivelul județului Mureș pe Decretul Legii 118/1990 sunt în plată circa 700 de persoane iar după apariția Legii 232/2020 care prevede același lucru dar pentru copiii celor persecutați politic, strămutați sau care au fost în prizonierat în URSS, au fost depuse la AJPIS un număr de 3.700 de dosare.

Descendenții celor care au fost victime ale regimului trecut, vor primi indemnizațiile pe tot parcursul vieții, mai spune șeful AJPIS Mureș, Viorel Răduț:

Instituția noastră a soluționat până la ora asta circa 1.000 de dosare, celelalte aflându-se în lucru. Vor primi drepturile retroactiv începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii dosarului. Indemnizația diferă pentru că se calculează pe an de prizonierat, de exemplu a celor deportați în URSS. La dosarele soluționate până la ora asta, media este undeva la 700 de lei pe lună pe tot parcursul vieții beneficiarului.

Și copiii persoanelor care au decedat înainte de 1989 sunt îndreptățiți la aceste indemnizații, însă au nevoie de acte doveditoare care să ateste calitatea de deținut politic sau deportat a părintelui.

În caz că acestea nu există în familie, ele pot fi procurate pe diferite căi de la arhivele CNSAS, sau de la arhivele penitenciarelor.

Cristina Bulbescu