Miklós Szilárd prezintă: „Opera lui Mattis Teutsch în lumina receptării”- lectură performativă și lansare de carte
Publicat de Rotar Mirela, 2 octombrie 2025, 17:00
Cartea cuprinde eseuri semnate de: Mircea Nicolae, Irina Cărăbaș, Igor Mocanu, Márton Pacsika, Alexandru Polgar și Szilárd Miklós și o selecție bogată de documente sursă de la Mattis Teutsch și de la primul său biograf, Irina Lukász, un interviu cu istoricul de artă Tibor Almási și o selecție extensivă de reproduceri, marea majoritate realizate special pentru publicația de față.
Mattis Teutsch (1884–1960) a fost una dintre cele mai marcante personalități ale avangardei artistice interbelice din Ungaria și România și a colaborat cu diverse grupări artistice din Germania. Lucrările sale au fost expuse în context internațional, de la Chicago la Moscova, iar începând cu 1927 enciclopediile maghiare îi menționează numele la articolul despre expresionismul de factură abstract-muzicală.
Nazismul a impus o pauză forțată în activitatea sa, iar apoi, timp de câteva decenii, în perioada consolidării sistemului socialist din România, lucrările sale timpurii au fost etichetate drept formaliste și ascunse de ochii marelui public. Începând cu anii 1930, creația sa a continuat într-un „realism constructiv” – o poziție de avangardă pe care a încercat să o păstreze, în pofida neînțelegerii, până la sfârșitul vieții.
Reproducerile au fost realizate cu sprijinul Muzeului de Artă Brașov, a Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, a Galeriei MissionArt din Budpesta, a Muzeului Kassák din Budapesta, a Colecției Rechnitzer din Győr, a Colecției Irinia Lukász/Ágnes Saszet din Cluj, a lui Pavel Șușară din București, a lui Tibor Almási din Győr și a familiei Mattis Teutsch din Brașov, a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000. Traducerile și retroversiunile au fost realizate de Alexandru Polgar, iar grafica de carte de Radu Manelici.
Miklós Szilárd este artist contemporan și este preocupat de ”diverse forme de instituționalizare și arhivare ale artei contemporane, printre altele la Casa Tranzit din Cluj-Napoca. Co-fondator al Școlii Populare de Artă Contemporană – ȘPAC (www.protokoll.ro) și inițiator al conset (www.conset.ro) – program de atelier deschis și platformă de publicare”.
Autor: Diana Gherendi
