Foto: Ministerul Mediului
(imagine cu caracter ilustrativ) Mirosul de gunoi de grajd din Brașov a dispărut
Acesta a început să fie semnalat de locuitorii municipiului încă de săptămâna trecută și a provenit de la tratarea cu gunoi de grajd a terenurilor agricole ale unei ferme din apropierea Brașovului.
Conform Gărzii de Mediu Brașov, firma a anunțat autoritățile că urmează să aplice acest tratament de fertilizare câmpurilor și nu există prevederi legale în vigoare privind disconfortul olfactiv.
Cu toate că au fost aplicate procedurile necesare pentru ca îngrășământul să pătrundă în sol, cantitatea slabă de precipitații a contribuit la apariția acestui miros, spune comisarul sef al Gărzii de Mediu Brașov, Mircea Paraschiv:
Ei colectează de la cei care cresc animale, au platforme unde le depozitează și tratează iar în momentul oportun le dau pe câmp și urmează procedurile de discuire pentru a ajuta la infiltrarea în sol, am fost să mă asigur de acest lucru. Disconfortul a apărut pentru că, în momentul în care au dat îngrășământul uscat, în momentul acela nu se întâmplă nimic iar dacă apare o ploaie acesta intră în sol mult mai repede însă dacă rămâne și nu apare o ploaie, diferențele de temperatură, mai ales în combinație cu roua sau ploile mici, produc o mică fermentație care generează mirosul.
Gunoiul de grajd este un îngrășământ natural util solului și culturilor, iar acesta a fost aplicat într-o perioadă în care este permisă folosirea lui, spune directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Brașov, Claudia David:
Acum ne aflăm în perioada în care este permisă folosirea gunoiului de grajd și acesta are foarte multe beneficii, el menține fertilitatea solului, îmbunătățește structura solului, reduce eroziunea solului și este deci un îngrășământ complex și complet. Codul de bune practici agricole recomandă a se folosii. Apare desigur disconfortul mirosului însă beneficiile pentru sol sunt foarte mari.
Gunoiul de grajd poate fi folosit numai într-o perioadă bine definită din an pentru a nu polua rezervele de apă și pentru a nu strica terenul arabil.
Vlad Todoran
