Modificări la Legea vânătorii pentru protejarea oamenilor de urși

Publicat de Corina Muntean, 16 decembrie 2019, 17:54

Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, mai multe modificări la legea vânătorii, printre care cea care permite ca ursul să rămână pe lista animalelor protejate. Deputaţii au eliminat, astfel, un amendament votat în septembrie de Senat care stabilea includerea urşilor printre speciile la care vânătoarea era permisă fără restricţii, în sezoanele prevăzute de lege.
Parlamentarii UDMR au atras, însă, atenţia că trebuie rezolvată în viitor problema legată de siguranţa cetăţenilor atacaţi de urşi.
Printre problemele nerezolvate este cea a descentralizării deciziei de extragere a ursului care devine periculos pentru viața omului, apreciază europarlamentarul Vincze Loránt:

Modificările sunt binevenite, în privința despăgubirilor victimelor accidentelor sau atacurilor urșilor, a intervenției asupra acelor anumale care reprezintă un pericol pentru viața omului sau care care suferă accident pe drumurile publice. Mi se pare ridicol că administratorul drumului va plăti daune pe porțiunea pe care s-a produs accident din cauza animalelor sălbatice, dacă nu s-au montat indicatoare. Apoi, din păcate decizia rămâne centralizată, la Ministerul Mediului, stabilirea cotelor de prevenție, până în 15 mai a fiecărui an. Sper să se țin cont de propunerile care vin din teritoriu.

Săptămâna trecută, europarlamentarul român a prezentat în plenul Comisiei Europene o petiție semnată de președinții consiliilor județene din Mureș, Harghita, Covasna și Brașov, care va intra pe rolul Comisiei cel târziu în luna februarie 2020.
Și din perspectiva Asociației de protecția animalelor MILVUS aceste modificări rezolvă doar o parte a problemei urșilor.
Reprezentantul asociației, Domokos Csaba, spune că legea nu acoperă situația de legitimă apărare, când omul atacat de urs folosește o armă pentru care are autorizație:

Din câte am înțeles de la Ministerul Mediului, acele cote s-ar distribui la nivelul județelor unde se înregistrează cele mai însemnate pagube, iar în cazul în care e nevoie de o autorizație, s-ar întruni o comisie de la nivel județean șinu mai trebuie așteptat 3 săptămâni sau chiar mai mult, să vină o derogare de la București. În mod normal, arme de foc nu se pot utiliza în interiorul localităților, nu aveți voie nici să împușcați vreo persoană, în legitimă apărare. Deci practic dacă aveți o armă și nu una de vânătoare, și care nu poate fi folosită în interiorul localității ci una de autoapărare, oricine intră noaptea în casă și îl împușcăm, e uz excesiv de forță.

Potrivit modificărilor adoptate de Parlament, din Legea Vânătorii s-a eliminat un amendament care stabilea includerea urşilor printre speciile la care vânătoarea era permisă fără restricţii, în sezoanele prevăzute de lege. Prin acest demers, autoritățile vor putea să reloce urșii sau să îi ucidă, dar asta doar în cazul celor periculoși.
Șeful Fondului de vânătoare ”Hubertus” din Odorheiul Secuiesc, Fazakas Attila, confirmă lacuna legislativă, adică omul este complet neprotejat dacă se apără de agresiunea ursului. El spune că nu e clar cine și în ce mod aprobă cotele de urși pentru reducerea efectivelor:

Fără autorizație nu se poate împușca niciun fel de vânat, mai ales că e vorba de o specie protejată. Dacă ne omoară ursul, nu e nicio problemă, dar dacă noi omorâm ursul, imediat amendă de 40.000 de euro, dosar penal și așa mai departe. Până când ursul va fi specie protejată, împușcarea lui e foarte dificilă, numai după niște derogări. Dar nu putem vorbi de o specie protejată, când populația este în creștere exponențială. Prevederea trebuie neapărat scoasă din anexa 2 a legii și atunci se schimbă treaba, că astfel prin vânătoare, populația se poate ține la un nivel optim.

La ora actuală, în România sunt cel puțin 6.500 de exemplare de urși bruni care, potrivit experților, reprezintă un număr dublu față de suprafața de pădure existentă.
De menționat că două treimi din populația de urși din Europa trăiește în România, iar 75% din această populație trăiește în județele Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.

Valeriu Russu