Foto: Radio Tg. Mures / Corina Muntean Neîncredere în proiectul de susținere a raselor autohtone de porci
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a lansat în discuție publică un proiect de revigorare a programului inaugurat în 2018, de promovare a raselor de porci Bazna şi Mangaliţa.
Proiectul prevede acordarea de ajutor de minimis crescătorilor de porci de reproducţie din cele două rase și va fi bugetat cu suma totală de 700.000 de lei.
Anul trecut, la Direcția Agriculă Mureș, din cei care au depus documentații, un singur beneficiar a fost eligibil pentru trei scroafe din rasa Mangalița.
Directorul adjunct, Ileana Gușatu, a arătat că problemele principale sunt legate atât de pesta porcină africană, cât și în rentabilitatea scăzută a afacerii:
Fermierii nu dețin scroafe înregistrate în Registrul genealogic al rasei, pentru că sunt condiții restrictive, sunt niște cheltuieli pe care fermierii trebuie să le facă și de mu te ori le ignoră având în vedere și prețurile destul de mici ale efectivelor de porcine din ultimii ani de pe piață. Și în felul acesta au renunțat să facă acele investiții, pentru a putea să ăndeplineasc acele condiții de eligibiliate. Asta cu toate că acea carne e de foarte bună calitate, are niște proprietăți deosebite, în comparație cu porcul crescut clasic, în unitățile industriale.
Printre primii fermieri mureșeni eligibili din program a fost, în 2018, crescătorul individual Simion Chiş din Sărmaşu, care a primit 10 purcei din rasa Mangalița.
El nu știe cum s-ar mai putea înscrie în noul program, preferând să-și monteze singura scroafă rămasă, cu o rasă de porci de creștere intensivă:
Din toți acei porci, am rămas cu o singură scroafă, care nu mi-a rămas gestantă, așa că am montat-o artificial cu porci din rasă de carne. Am avut două scroafe, că șapte porci am predat și unul l-am tăiat, să văd și eu ce înseamnă porcul din rasa Mangalița. Pentru mine nu zic că nu a fost rentabil pentru că m-am ocupat de ei, ca urmare la opt luni i-am livrat, la 130-135 de kilograme unul. Cred că tabelele s-or fi păstrat, erau vreo 600 de oameni care doreau să ia porci de la Direcția Agricolă. Eu aș lua, dar știu ce s-a întâmplat atunci, au început să livreze iar eu am primit doar pentru că am fost printre primii, dar cu ceilalți, ce s-o fi întâmplat?
Mult mai tranșant, Ioan Pop care deține o fermă de porci în Ungheni, susține că atât programul fostului ministru al Agriculturii Petre Daea și nici cel al lui Adrian Oros sunt ”o idee născută moartă și bani aruncați degeaba”:
Bazna și Mangalița sunt rase extensive, faci porcul de 100 de kilograme într-un an și ceva, are costuri foarte mari și nu găsești piață de desfacere la prețul la care ar trebui să se vândă, cel puțin dublu față de porcul care se poate crește intensiv. Cel mai mare dezavantaj e că pot fi crescuți numai în gospodăriile populației, și cu proliferarea pestei porcine africane, dacă iarăși începem cu 2-3 porci în coteț sau afară legați la par, nu o vom stăvili niciodată în România. Și dacă nu se iau măsuri drastice, peste 3 ani nu vom mai avea porci nici la gospodăriile populației și nici la fermele mari.
Ministrul agriculturii, Adrian Oros, estimează că în 3-4 ani de zile, prin acest program, numărul porcinelor din cele două rase să vor crească până vor ieși din categoria celor aflate în pericol de abandon.
În plus, susține Oros, chiar dacă sunt mai scumpe, carnea și grăsimea acestor porci crescuți în libertate este mult mai sănătoasă decât ce se găsește pe piață, neavând E-uri și hormoni de creștere.
Valeriu Russu
