NOUTĂŢI EDITORIALE (POLIROM)
Dacă îi citeşti cărțile te amuzi, te emoţionezi, afli o sumedenie de lucruri incredibile despre lumea în care trăieşti. Dincolo de umor, duioşie şi dimensiune documentarã întotdeauna dai şi de un titlu provocator(simpatic): „Raiul găinilor”, „Cum să uiţi o femeie”, „În iad toate becurile sînt arse”, „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu” sau „Sînt o babã comunistã”.
Cum credeţi cã sunã cel mai nou titlu pe care l-a gândit?! Ei bine, noua provocare, marca Dan Lungu, este „Şoferul din Oz”. Cine e „şoferul din Oz”? E şoferul, bodyguardul, spărgãtorul de lemne pentru grătar, secretarul de stat Sergiu/Sergio/Sergiulicã-omul bun la toate în preajma puterii.
Povestea lui ne duce de la gãştile de cartier până la ministere şi locuri discrete unde se iau decizii şi se pregãtesc tunuri. Cu o perspectivă postmodernã, implicit ironicã, „Şoferul din Oz” combinã poveşti de dragoste şi de familie cu radiografia puterii şi lupta personajului principal pentru cucerirea normalitãţii în vremuri tulburi.Este, dacã vreţi, o incursiune în lumea politico-interlopă postcomunistã spre începuturile capitalismului autohton.
Noul roman „Şoferul din Oz” a fost publicat de Polirom.
Aceeaşi editurã, Polirom, pregãteşte ediţia aniversarã a romanului „Sînt o babã comunistã”. În cei 15 ani de la apariţie, cartea s-a bucurat de mai multe re-editări fiind unul dintre cele mai traduse romane de dupã ’89. Versiunea francezã a cărţii a fost dublu nominalizatã la Premiile Europene „Jean Monet” iar varianta polonezã a fost nominalizatã la premiul pentru literaturã central-europeanã „Angelus”. Textul a fost adaptat pentru teatru, dar şi pentru film-în ecranizarea regizatã de Stere Gulea. La Sibiu spectacolul „Sînt o babã comunistã” a fost montat la Teatrul „Radu Stanca”, iar Teatrul de Balet a produs o versiune originală de teatru-dans.
O altã noutate editorialã dedicatã literaturii române contemporane de Polirom este cartea despre Iosif Vulcan „Lumina vine de la Asfinţit”. De astã-datã autorul-Mihai Buzea-îl prezintã pe Iosif Vulcan din trei puncte de vedere: cel al soţiei-Aurelia Popovici, cel al unui unchi matern şi cel al celui mai cunoscut concetãţean al sãu-poetul Ady Endre. „Vulcan. Lumina vine de la Asfinţit” apare în Colecţia Biografii romanţate”.
Am lãsat la urmã o carte în curs de apariţie pe care abia aştept s-o citesc: „Poetul ca şi soldatul”. Nu poate fi vorba decât despre Nichita Stănescu, poetul obsedat de soldaţi despre care scrie Bogdan Creţu.
Fie ca armele să tacã şi cărţile sã vorbeascã!
Margareta Puşcaş
